Aş vrea să nu mă mai dezmeticesc niciodată din bucuria adusă de Învierea Domnului şi Mântuitorului meu. Vreau ca acest minunat eveniment din viaţa mea, a ta, … a noastră, să se întâmple zi de zi, clipă de clipă întruna după 2000 de ani, ajutând-o şi pe Alina Ţolea în războiul pe care-l duce cu boala. În articolul anterior am prezentat-o pe Alina ca o luptătoare care, cu ajutorul Domnului şi a familiei, a reuşit să treacă peste tarele unui sistem medical românesc anchilozat, care îi îndemna familia să se pregătească pentru înmormântare din prea multă comoditate şi lipsă de motivaţie hipocratică. Îl am în faţă pe soţul ei Dacian, arădeanul care vrea să „răstoarne munţii” pentru ca ea, Alina, să se facă bine, care-mi spune:
„ Ţi-am povestit data trecută cum oncologul de la Cluj îi dădea Alinei o speranță de viață de maximum șase luni, amănuntele anamnezei și explicațiile penibile „îmbrăcate” într-un halat neobişnuit de alb şi apretat, nemaiavând nici un rost. Abia la sfârșitul anului aveam să aflăm, la Viena, că greșeala de diagnostic la analizele hormonale a adus-o pe Alina în această situație, șocul acestei cumplite vești, determinând-o pe Alina să refuze orice tratament alopat, orice alt contact cu vreun spital sau medic. Atunci am trăit momente grele din viaţa noastră şi nu doresc la nimeni să treacă prin ce-am trecut noi. Am hotărât toată familia să-L căutăm pe Dumnezeu, de multe ori prin „drumuri deşertice” ale credinței, rugăciunii și alimentației naturiste. Tratamentul Gerson, leacuri din toate zările (venin de scorpion albastru din Cuba, prafuri și uleiuri din Asia și țările Maghrebului, scoarță de copac din Brazilia – arborele vieții, ceaiuri, tincturi, unsori, argilă albastră etc.), acupunctură, tratamente homeopatice și holistice, vizite pe la tot felul de inițiați în reiki și alte tehnici paranormale, întâlniri cu șarlatani și lecturi de tot felul, toate ne-au umplut până la refuz viața din anul 2010 până la căderea din septembrie, când abia și-a revenit din comă, fiind adusă aproape moartă în ciuda opoziției ei ferme, îndârjite, la Spitalul Sfântul Ioan din București. Revenirea ei la viaţă chiar întubată fiind a fost o minune dumnezeiască, de atunci viața prin spitale și clinici, din țară și din străinătate, devenind o constantă. Dumnezeu ne-a vorbit în sfîrşit prin întâlnirile providențiale de la Sfintele Mănăstiri „Putna”, „Prislop” și de la Biserica Rusă „Sf. Nicolae” din București, precum și cele așijderea cu marele duhovnic Arsenie Papacioc, la Techirghiol, și cu Maica Paisia, în Ferentari, marcându-ne viaţa definitiv și irevocabil, punându-ne pe cea mai bună cale cu putință. Oamenii bisericii au devenit îngerii noștri păzitori, prietenii cei mai de preț, care au ținut-o pe Alina în viață ca pe o flacără firavă de lumânare într-o noapte lungă de Înviere. Alături de ei, ne-am făcut o mulțime de prieteni minunați, câștigând alți și alți îngeri, reînnodând vechi legături, descoperind comori nebănuite în locuri și suflete pe care le mai atinseserăm, fără să ne dăm seama înainte de ceea ce este important și contează cu adevărat în viață. La începutul lunii decembrie a anului 2010, după întâlnirea minunată cu părintele Arsenie Papacioc, în chilia sa de la Techirghiol, Alina a ajuns la Clinica AKH din Viena, grație ajutorului neprețuit al consilierului prezidențial Virgil Păunescu și al doctorului Claudiu Nistor de la Spitalul Militar din București, unde celebrul profesor Christoph Zielinski acceptase cazul ei cu formula “I cannot cure you, but I can make you better!” ( eu nu vă pot vindeca, dar vă pot face mai bine ). Asta era tot ce ne doream – știam deja că vindecarea nu poate veni decât de la Hristos!
Putem s-o ajutăm pe Alina în lupta pentru viaţă, depunându-ne obolul în conturile: EUR:RO81BTRL00204201936564XX; RON:RO35BTRL00201201936564XX şi USD:RO54BTRLUSDCRT0093656401 conturi deschise la Banca Transilvania pe numele Țolea Alina-Marinela, (Swift code: BTRLRO22XXX).
Valeriu Ioan