Într-una din povestirile scurte pentru care este renumit scriitorul american Fredric Brown, citită demult, într-un vechi almanah SF, într-un viitor îndepărtat, un creier artificial gigantic, conţinând toată cunoaşterea umanităţii, este pus pentru prima oară în funcţiune. Cea dintâi întrebare ce i se adresează noii creaţii ştiinţifice de către unul dintre înţelepţii prezenţi este: “Există Dumnezeu?”, la care maşina răspunde: “De acum înainte, da”, topind în acelaşi timp maneta prin intermediul căreia fusese acţionată.
De la o idee similară pleacă şi recentul science-fiction american “Transcendence: Viaţă după moarte” (deşi varianta românească a titlului este cu totul inexactă, nu despre aşa ceva este vorba). Johnny Depp, personajul principal – Will, are parte de un sfârşit prematur, în urma acţiunilor unor mişcări teroriste anti-tehnologie.
Partenera de viaţă a lui Depp şi de cercetare consideră că n-ar fi rău să-i încarce personalitatea în interiorul perfecţionatului sistem de inteligenţă artificială la care lucra Will. Scopul: de a înzestra maşina cu conştiinţă şi de a menţine oarecum legătura cu soţul ei după moarte. Rezultatul este o maşină inteligentă care, odată conectată la internet, depăşeşte în putere şi în omniprezenţă tot ceea ce şi-a imaginat omul până atunci.
Scenariul combină, însă, tema Singularităţii (adică a conştiinţei artificiale) cu un alt subiect, cel puţin, la fel de grav şi eronat înţeles. Oamenii, modificaţi de ceea ce este acum, să-i zicem, Will, devin parte a unei minţi colective acţionând la comanda unei singure voinţe. Este scopul dintotdeauna al oricărui totalitarism, de data aceasta realizat prin mijloace exclusiv ştiinţifice.
Nu este foarte clar dacă ţelul final al acţiunilor acestei mega-inteligenţe uman-artificiale constă în lichidarea vieţii organice pe planetă, pentru a accede la un nivel superior al evoluţiei, sau dimpotrivă, vindecarea acestora, a eco-sistemului, şi redarea “paradisului originar” către om. În orice caz, chiar dacă benefic, scopul nu este unul uman, ne depăşeşte puterea de înţelegere. Prin urmare, singura soluţie de a lichida gigantica maşină este de a-i virusa programul-sursă, oprind în acelaşi timp internetul, ceea ce duce la prăbuşirea civilizaţiei noastre, coşmarul cotidian al societăţii actuale.
Ioan Raţiu