Mănăstirea de la Scărişoara Nouă – considerată cetatea ortodoxismului din judeţul Satu Mare – şi-a sărbătorit ieri hramul. Sute de credincioşi au ales să lase pentru o zi treburile lumeşti şi au venit la Scărişoara Nouă pentru a se închina lui Dumnezeu. Printre credincioşi s-au numărat şi prefectul Eugeniu Avram, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, viceprimarul municipiului Satu Mare, Marcela Papici, respectiv primarul comunei Pişcolt, Cosmin Varga.
PS Iustin Sigheteanul a oficiat Liturghia Arhierească
Sărbătoare de la Scărişoara Nouă este de o mare încărcătură simbolică şi duhovnicească, pentru că mănăstirea este considerată cel mai vestic aşezământ monahal din România. Liturghia Arhierească, săvârşită cu ocazia hramului lăcaşului de cult închinat Sfântului Ioan Botezătorul, a fost oficiată de un sobor de preoţi, avându-l în frunte pe episocopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, P.S. Iustin Sigheteanul. Din soborul de preoţi au mai făcut parte arhimandritul doctor Timotei Bel, stareţ al Mănăstirii Scărişoara Nouă şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, protopopul de Satu Mare, Ioan Socolan, respectiv protopopul de Carei, Marian Crainic.
Recunoştinţă şi mulţumiri din partea PS Iustin Sigheteanul
PS Iustin Sigheteanul a subliniat în cuvântul său istoria ctitoririi lăcaşului de cult. “Mănăstirea Scărişoara Nouă, pusă sub ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul, are o evoluţie deosebită. Ea a fost înfiinţată în 1990, dar în ultimii cinci ani s-a construit aici o casă monahală de inspiraţie brâncovenească, foarte frumoasă şi măreaţă, şi este vrednicia părintelui stareţ Timotei şi a vieţuitorilor de aici. Şi, bineînţeles, a ctitorilor şi binefăcătorilor, fiindcă au ridicat-o sprijinindu-se doar pe ofrandele credincioşilor”, a spus episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului.
Până la finalizarea demisolului viitoarei biserici, lucrarea fiind preconizată să se termine în luna iulie, slujbele se vor oficia într-un paraclis provizoriu, amenajat în casele monahale. “Această casă este o cetate a credinţei şi a ortodoxiei, aici, la graniţa de vest, de aceea s-a impus regândirea ansamblului monahal de aici. Pentru că biserica era foarte modestă s-au pornit lucrările la construirea unei noi biserici, cu demisol, cu un proiect complex. În final va rezulta o biserică măreaţă, pe măsura aşezământului şi a credinţei credincioşilor care cercetează mănăstirea din ce în ce mai mult şi o iubesc”, a conchis PS Iustin Sigheteanul.
Aşezământ monahal închinat Sfântului Ioan Botezătorul
Mănăstirea Scărişoara Nouă a luat fiinţă prin grija Prea Sfinţitului Iustinian Chira – Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi este o mănăstire de călugări cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind considerată cel mai vestic aşezământ monahal, situată într-un peisaj minunat. La origine clădirea este un paraclis, ce a fost construit de sătenii locali – moţi care au ajuns pe aceste meleaguri în anul 1924. Acest aşezământ monahal închinat Sfântului Ioan Botezătorul se află într-un punct deosebit al României, pe graniţa de vest. Poziţia lui aici este una care se datorează credincioşilor din localitatea Scărişoara Nouă, care şi-au dorit o mănăstire în vatra satului lor.
Ciprian Bâtea
