Crescătorii de bovine din judeţul Satu Mare o duc din ce în ce mai greu. După închiderea fabricii de lapte de la Carei la sfârşitul anului trecut, noul an nu le-a adus veşti prea bune. Procesatorii care preiau laptele din zonă şi-au înăsprit condiţiile. Un procesator a anunţat că nu va mai încheia contracte pe termen lung, ca şi până în prezent, iar un altul că va încheia contracte de preluare doar cu fermierii care pot furniza cel puţin 400 de litri de lapte pe zi. Încăpăţânarea de a lucra în semiclandestinitate i-a costat mult pe foarte mulţi fermieri cu efective relativ reduse. Aceştia nu mai pot beneficia de ajutoarele de stat pentru Controlul Operativ al Producţiei (COP) şi Registrul Genealogic. Singura şansă pentru micii fermieri o constituie asocierea în cooperative.
Veşti proaste la final şi la început de an
Anul trecut s-a încheiat cu o veste proastă pentru crescătorii de bovine din judeţul nostru. Compania FrieslandCampina a anunţat în decembrie închiderea fabricii de lapte din Carei ca urmare a transferării producţiei de telemea la fabrica din Baciu şi a renunţării la producţia de caşcaval.
Noul an a debutat cu noi veşti proaste. Unul dintre procesatorii care preiau laptele fermierilor sătmăreni a anunţat că nu va mai încheia contracte pe termen lung, cum obişnuia să facă până în prezent. Procesatorul a anunţat că va încheia contracte de preluare a laptelui doar pe o lună, urmând să prelungească lunar contractele respective. Fermierii au intrat în panică, simţindu-şi ameninţată siguranţa oferită de contractele încheiate pentru un an întreg.
Micii fermieri, scoşi din circuit
Un alt procesator a venit cu un alt anunţ care a accentuat panica fermierilor sătmăreni. Procesatorul a anunţat că, în viitorul apropiat, nu va mai prelua lapte de la toţi fermierii, ci doar de la cei care pot furniza cel puţin 400 de litri de lapte pe zi. Sute de mici fermieri vor rămâne cu laptele pe gât, căci nu vor mai avea cui să-l predea. În majoritatea cazurilor este vorba de mici ferme de pe urma cărora trăieşte întreaga familie. Culmea e că aceste mici ferme produc prea puţin lapte pentru a-l putea livra în cantităţile cerute de procesator, însă produc totuşi prea mult lapte pentru a-l putea comercializa către populaţie.
Nefiscalizarea taie ajutoarele
Nefiscalizarea le aduce alte necazuri fermierilor. Deşi o vreme au putut lucra în semiclandestinitate, noile reglementări au tăiat din faşă această posibilitate. Până în acest an, fermierii puteau activa ca şi persoane fizice. Deşi beneficiau de subvenţii, aceştia nu prea plăteau impozit la stat. Însă regulile s-au schimbat. Crescătorii de bovine care nu s-au fiscalizat până la începutul acestei luni vor pierde ajutoarelor de stat pentru Controlul Oficial al Producţiei (COP) și Registrul Genealogic. Valoarea acestui ajutor este de 250 de euro pe cap de bovină.
Cooperativa, ultima soluţie
Micii fermieri care au rămas fără subvenţii şi fără contracte de preluare a laptelui au o singură alternativă pentru a rămâne totuşi pe piaţă. Singura lor şansă o constituie asocierea în cadrul unei cooperative care să colecteze laptele de la membrii ei şi să-l predea într-o cantitate mai mare, care să renteze şi pentru procesator.
Din păcate, o asemenea cooperativă nu poate fi constituită peste noapte. Pe lângă demersurile de înfiinţare, cooperativa trebuie să dispună de utilaje proprii de colectare şi păstrare a laptelui colectat de la membri. Cumpărarea utilajelor presupune o sumă destul de mare de bani, de ordinul zecilor de mii de euro. Micii fermieri din judeţul Satu Mare trebuie să înţeleagă că asocierea, chiar dacă presupune costuri destul de ridicate, este singura lor şansă de supravieţuire. În caz contrar, neavând cui să-şi predea laptele, vor fi obligaţi să-şi vândă vacile şi să-şi închidă fermele.
Szasz Lorand
