Preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, a declarat că instituţia pe care o reprezintă a luat decizia de a achiziţiona cele circa 100.000 de clişee fotografice realizate de fotograful Ioniţă G. Andron în Ţara Oaşului. Acestea sunt deosebit de importante, cu atât mai mult cu cât au fost imortalizate episoade istorice şi momente tradiţionale relevante pentru Ţara Oaşului.
Bust pentru Ioniţă G. Andron
Adrian Ştef a declarat că aceste clişee fotografice trebuie să fie readuse în Ţara Oaşului. De asemenea, lui Ioniţă G. Andron i se va ridica un bust în semn de recunoştinţă. “Consiliul Judeţean va cumpăra cele 100.000 de clişee fotografice ale lui Ioniţă G. Andron, care trebuie să fie acasă, în Sătmar, în Ţara Oaşului, nu în altă parte. Maestrului Ioniţă G. Andron îi vom face un bust aici, în Ţara Oaşului”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean.
Cine a fost Ioniţă G. Andron
Ioniță G. Andron s-a născut la 20 aprilie 1917 în satul Racşa din Ţara Oaşului, în familia preotului greco-catolic Ioan Andron. După şcoala primară în satul natal, urmează liceul la Satu Mare (1927-1934), apoi dreptul la Cernăuţi şi Cluj (1935-1940) şi teologia la Academia de Teologie Greco-Catolică din Cluj (1941-1944). A început să facă fotografii începând din 1934 cu aparatul de fotografiat Voigtländer Bessa pe film lat primit de la tatăl său, la început cu colegii de liceu, cu familia, în excursii şi la vânătoare, apoi tot mai multe cu ţăranii din Racşa şi alte sate oşeneşti, se arată pe site-ul memoria.ro.
Ioniţă G. Andron a fost nu numai un fotograf, ci şi un colecţionar pasionat, casa sa din Negreşti-Oaş adăpostind o colecţie etnografică şi de artă populară, un mic muzeu care a fost vizitat de mulţi călători prin Ţara Oaşului, printre care s-au numărat oameni de cultură şi ştiinţă din ţară şi străinătate.
Circa 100.000 de negative alb-negru
Din perioada 1934–1944 datează circa 5.000 de clişee, iar până la sfârşitul vieţii sale, în 1989, a făcut în jur de 100.000 de negative alb-negru, negative color şi diapozitive. Pe site-ul memoria.ro este prezentată o selecţie din imaginile realizate în prima perioadă, majoritatea din satul Racşa, reprezentând peisaje, arhitectură, lucrul pământului, creşterea oilor, obiceiuri din ciclul vieţii (nunta, înmormântarea), obiceiuri la sărbători religioase (Paştele, Crăciunul, Boboteaza), persoane de diferite vârste (mai ales bătrâni) în diverse ipostaze.
Lecturile cărţilor de istorie despre daci, romani şi formarea poporului român l-au făcut să-i privească pe răcşeni ca pe urmaşii acestora: „Când fotografiam chipuri de bătrâni cu pletele ninse de numărul anilor sau scene din datini străbune, simţeam din plin o îndoită mulţumire: aceea că suntem aici din leagănul istoriei, şi aceea a creaţiei, fiind conştient că am fixat pe peliculă pentru cei de azi şi pentru cei din viitor o părticică din fabuloasa realitate românească”.
Ciprian Bâtea
