Afdam și Cfaim, doi elevi de şcoală din împărăţia „sângelui albastru” a anului 2315 cu vârste de peste 30 de ani, au fost contactaţi în episodul trecut de Sânziana, o fetiţă din anul 2015, o elevă olimpică naţională din România, județul Satu Mare, care a ajuns să se teleporteze 300 de ani în viitor cu ajutorul unui video chat conectat la un aparat de tip encefalograf și-a unui calculator. “ Vă spuneam că suntem un grup de şapte prieteni, olimpici naționali din Satu Mare și am dorit să intrăm în legătură cu voi, ca să ne spunem câteva supărări și păsuri, din dorința ca ceea ce am pățit noi să nu se mai repete și cu alți copii”.„Salut Sânzi, … ciao Sânziana!” răspunseră cei doi „micuţi” prieteni. Ne-ai povestit în episodul trecut că aţi fost cazaţi la Hotelul „Flora” din staţiunea Lacul Sărat, la câţiva kilometri de Brăila. Am înţeles bine?” întrebă Afdam schiţând un mic zâmbet… „Da aşa e. Marţi, a doua zi s-a desfăşurat prima probă, cea scrisă. Cu toate inconvenientele întâlnite m-am simţit foarte bine şi datorită faptului că era ziua mea.” „La mulţi … Mulţiiiii…Ani!.” „Mulţumesc mult. M-am trezit voioasă … înconjurată de cei dragi, prin SMS-uri, telefoane. Cam în această stare am petrecut acea zi. A urmat ziua următoare cu proba orală. Am primit un subiect foarte frumos pe care am reuşit să-l tratez cu bine. Ce mai … la sfârşitul probei am zis că-aş mai intra o dată la examen”. „Ok … în acest caz unde e problema?” „Problemele au început în acea seară când noi am văzut rezultatele de la proba scrisă. Rezultatele ni s-au părut foarte dure … ne-am simţit călcaţi în picioare. Dar ceea ce ni s-a părut mai nedrept a fost faptul că-n alţi ani rezultatele de la ambele probe au fost afişate în acelaşi timp, în mod transparent, în timp ce acum au fost afişate numai rezultatele de la proba scrisă, pentru ca a doua zi să aflăm că şi rezultatele de la oral au fost postate în acelaşi timp pe un site de care noi n-am știut nimic.” „Da … ciudat într-adevăr.” „După ce am văzut a doua zi rezultatele de la proba orală, ne-am dus să depunem contestaţii.” „Ce v-a determinat să luați această hotărâre?” „Am simţit că am fost bătaia de joc a altora. Din moment ce anul trecut am ocupat locuri foarte bune …” „Până la urmă orice profesor are dreptul să evalueze cum consideră o lucrare sau alta. „ Da de acord … dar … Am intrat într-o sală mare de aşteptare profesorii venind pe rând şi strigându-ne.” „Câţi profesori erau?” „Erau câte trei pentru fiecare nivel de clasă.” „Profesorul însoţitor avea dreptul ca să intre cu voi?” „Nu, nu avea voie nici să intre-n şcoală.” „Bun, ai intrat în sală şi…?” „Mi-au arătat lucrarea, mi-au explicat unde am greşit şi …” „Ţi-au explicat frumos?” „Destul de frumos … până la un punct; până-n momentul în care au încercat să mă facă să renunţ la contestaţie, să semnez că-mi retrag plângerea folosind la un moment dat propoziţii de constrângere gen: cu ce nu te-am lămurit?; de unde crezi că mai poţi scoate 12 puncte?; de ce continui? Pe moment am fost speriată şi am zis că-mi retrag contestaţia, dar ieşind afară şi după ce am discutat cu mama, m-am hotărât să revin.” „Această sperietură a ta a fost provocată de atitudinea profesorilor?” „Da, au făcut în aşa fel încât să mă simt că nu sunt bună de nimic. Mi-au arătat lucrarea corectată cu roşu, subliniată, încercuită … nu prea mi-a mai venit să mă uit în ea.”
Valeriu Ioan