Majoritatea persoanelor fără adăpost sunt bărbaţi. Mai exact, opt din zece persoane. Aceştia au ajuns în această situaţie şi din cauza faptului că au un nivel minim de şcolarizare. Motiv pentru care îşi câştigă existenţa fie apelând la mila sătmărenilor, fie muncind ca şi zilieri. Din păcate, numărul persoanelor fără un acoperiş deasupra capului creşte de la an la an.
Ce spun specialiştii
Specialiştii din cadrul Asociaţiei Stea susţin că un procent de 78% din persoanele fără adăpost sunt bărbaţi. Majoritatea sunt persoane cu un nivel redus de şcolarizare. Concret, trei sferturi dintre aceştia având finalizată cel mult şcoala profesională. De asemenea, majoritatea persoanelor adulte fără adăpost sunt necăsătorite sau divorţate.
La nivelul persoanelor fără adăpost s-a evidenţiat un număr de 17 boli. Cele mai dese afecţiuni sunt cele ale aparatului digestiv, cele stomatologice şi cele ale aparatului respirator.
Un sfert sunt handicapaţi
Conform aceleiaşi surse, principalele surse de venit sunt reprezentate de cele provenind din munca de zilier, din cerşetorie, respectiv salariu şi indemnizaţia de handicap. De altfel, 21% dintre persoanele fără adăpost sunt încadrate într-un grad de handicap.
Majoritatea persoanelor fără adăpost trăiesc în stradă de peste cinci ani şi consumă alcool şi alte categorii de droguri în mod regulat. Din fericire, aceştia lucrează de cel mult doi ani cu specialiştii pentru rezolvarea propriilor probleme.
Sprijin din partea sta-tului şi a ONG-urilor
Cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale la nivelul acestui grup ţintă sunt, dintre cele oferite de autorităţi, adăpost de noapte, drepturi de natură socială, înlocuirea actelor de identitate deteriorate, respectiv servicii medicale de urgenţă.
Dintre serviciile furnizate de ONG-uri se numără oferirea de produse alimentare, îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii de informare de natură socială, servicii medicale, respectiv servicii în centre de zi.
Pericol public din disperare
Din cauza luptei pentru supravieţuire, unele persoane fără adăpost pot constitui un veritabil pericol public. Printre altele, aceştia se află la originea unor incendii produse în spaţii publice, de cele mai multe ori centrale. Concret, două persoane fără adăpost, care îşi duc veacul în lăcaşurile de la baza podului Decebal, au fost la începutul lunii februarie la un pas de moarte după ce s-au intoxicat cu fumul produs de focul aprins chiar de ei pentru a se încălzi. Astfel, pompierii din cadrul Detaşamentului ISU “Someş” Satu Mare au intervenit pentru evacuarea lor, ca urmare a producerii unui incendiu la baza podului Decebal. Cele două persoane au acceptat acordarea primului ajutor medical de la pompierii SMURD, ca urmare a expunerii la fum și gaze toxice, refuzând, însă, transportul la Unitatea de Primiri Urgenţe.
Ciprian Bâtea
