Renunţarea la cota de lapte, de la data de 1 aprilie 2015, are efecte catastrofale asupra fermierilor din judeţul Satu Mare. Desfiinţarea unor centre de colectare a laptelui, scăderea preţurilor, contractele de preluare încheiate pentru perioade scurte au lovit greu în crescătorii de vaci. Fermierii mai mari reuşesc să supravieţuiască cu greu de la o lună la alta, primind preţuri de peste 80 de bani pentru cantităţile contractate şi de 40-50 de bani pentru cantităţile suplimentare. Cei mai loviţi sunt micii fermieri, care îşi pot preda laptele doar la preţuri de sub 60 de bani. Asta în cazul fericit, dacă reuşesc să predea undeva laptele. Cei care nu au ce să facă cu laptele produs încep să-şi vândă fermele, cazuri de acest gen înregistrându-se deja în zona Careiului.
Jale pentru micii fermieri
Fermele mai mari, care au încheiate contracte ferme cu procesatorii de lapte, încă se mai descurcă cât de cât. Pentru cantitatea de lapte pe care procesatorii s-au obligat prin contract să o preia, fermierii respectivi primesc preţuri începând de la 80 de bani. Preţul diferă de la un fermier la altul, în funcţie de calitatea laptelui şi de preţul pe grilă negociat individual. Pentru laptele ce depăşeşte cantitatea prevăzută în contract, fermierii primesc între 40-50 de bani pe litru.
Mai gravă este situaţia micilor fermieri, care nu au contracte de preluare a laptelui produs. O parte dintre ei mai au şansa să predea laptele chiar şi fără contract, însă preţul oferit de procesator nu depăşeşte nivelul de 60 de bani. Alţi fermieri pur şi simplu nu au ce să facă cu laptele produs. Nici măcar nu îl pot turna în canale, pentru a scăpa de el, întrucât riscă să fie sancţionaţi pentru poluarea mediului.
Ferme scoase la vânzare în zona Careiului
Efectele negative ale renunţării la cota de lapte au apărut imediat. Tot mai mulţi crescători de vaci se gândesc la modul cel mai serios să-şi vândă fermele sau, în cel mai rău caz, să-şi lichideze efectivele. Au devenit conştienţi că şansele ca situaţia să se îmbunătăţească sunt minime, dacă nu chiar inexistente. Neavând cui să predea laptele produs, s-au trezit că lucrează în pierdere, căci întreţinerea animalelor necesită cheltuieli serioase, în timp ce veniturile sunt inexistente.
Potrivit unor surse din rândul fermierilor din Carei, câţiva dintre crescătorii de vaci din zonă au renunţat pur şi simplu la activitatea lor. Recent, un crescător din satul Ady Endre, comuna Căuaş, şi-a vândut ferma cu un efectiv de 50-60 de vaci, iar un alt crescător din satul Lucăceni, comuna Berveni, şi-a vândut ferma cu un efectiv de 20-30 de vaci. Din cauza contextului actual, sumele primite pe ferme nu au fost prea mari, însă crescătorii respectivi au răsuflat uşuraţi că au găsit totuşi cumpărători şi nu a trebuit să le vândă pe bani de nimic. Alţi crescători încearcă în zadar să găsească cumpărători pentru fermele lor. Situaţia este general valabilă pentru toţi fermierii din judeţul Satu Mare, nu numai pentru cei din zona Careiului.
Fermierii autohtoni, scoşi de pe piaţă
Începând cu 1 aprilie 2015, în ţările UE s-a renunţat la cota de lapte, o decizie care i-a afectat fără drept de apel pe fermierii din România. Acestia încep să fie excluşi de pe piaţa laptelui, urmare a invadării acesteia cu lapte provenit din ţările mari producătoare din Vestul Europei, în speţă Germania, Olanda şi Polonia, care au început să livreze atât procesatorilor cât şi comercianţilor de la noi cantităţi mari de lapte crud şi lapte prelucrat. Potrivit fermierilor din judeţul Satu Mare, procesatorii din zona de nord-vest a ţării noastre au acces şi la cantităţi mari de lapte crud provenit din Ungaria.
Szasz Lorand
