Franţa şi Germania sunt din nou condamnate să se înţeleagă să încerce să evite o ieşire a Greciei din zona euro, după “nu”-ul masiv al grecilor faţă de un plan de “ajutor financiar în schimbul unor reforme” propuse de către creditorii ţării, relatează Reuters în pagina electronică.
Ieşirea din criză depinde, în mare măsură, de ceea ce va face premierul grec Alexis Tsipras cu “victoria” sa şi de propunerile pe care urmează să le prezinte marţi în cadrul unui summit al zonei euro al ultimei şanse, convocat la solicitarea Parisului şi Berlinului, apreciază lideri politici europeni şi analişti.
Însă “Franţa şi Germania (…) sunt primele două coproprietare ale euro şi este vital ca ele să continue să vorbească pe o singură voce”, a declarat pentru Reuters fostul comisar european Michel Barnier. “Este ceea ce aştept eu de la întâlnirea dintre Angela Merkel şi François Hollande de luni seară”, a adăugat el.
Însă cancelarul şi preşedintele, care au discutat la telefon duminică seara, au decis ca prima lor intervenţie publică pe tema consecinţelor votului grec să aibă loc după reuniunea de lucru de la Palatul Elysée.
Angela Merkel şi François Hollande “se înţeleg mai bine decât se crede sau se spune”, dă asigurări Michel Barnier. Victoria taberei “nu” în referendumul grec pare, cu toate acestea, să fi accentuat divergenţele între opiniile publice din cele două ţări, de care cei doi lideri este necesar, de asemenea, să ţină cont. În plus, criza greacă a pus din nou accentul asupra diferenţelor culturale şi de viziune ale celor două ţări.
Germanii, în frunte cu ministrul Finanţelor Wolfgang Schäuble, privilegiază o viziune economică şi financiară care poate, eventual, să se împace cu o ieşire a Greciei din zona euro, în timp ce francezii iau în considerare şi dimensiunea geopolitică a unei crize cu consecinţe imprevizibile.
“Dacă se instalează haosul în această ţară, acest lucru va avea consecinţe pentru Grecia, dar şi pentru Balcani şi întreaga Uniune Europeană”, subliniază Yves Bertoncini, directorul Institutului Jacques Delors.
François Hollande a pledat – la celălalt pol faţă de Berlin – pentru un acord “imediat”, sub ameninţarea riscului plonjării zonei euro “în gol”. Merkel intenţiona să reia discuţiile cu Atena abia după referendum. Primele reacţii faţă de votul grec arată cât de diferit este perceput acest dosar de o parte şi de alta a Rinului. “Tsipras a tăiat ultimele legături prin care Grecia şi Europa ar fi putut să se îndrepte către un compromis”, a apreciat duminică ministrul german al Economiei Sigmar Gabriel, un social-democrat care s-a alăturat astfel dreptei din ţara sa.
Ministrul francez al Finanţelor Michel Sapin s-a exprimat cu prudenţă. “Există, pe masă, bazele unui dialog”, a spus el, apreciind că grecilor le revine sarcina să facă propuneri. “Nu”-ul grec este văzut cu o anumită simpatie în Franţa, în special în rândul aripii stângi a Partidului Socialist (PS), în rândul ecologiştilor şi celor două extreme ale eşichierului politic.
Ioan Raţiu