Corund
Corundul este un vechi sat din judeţul Satu Mare, prima atestare documentară fiind în 1423 însă primele urme de pe raza localităţii, care s-au descoperit în locul numit ”Pe Izvoară”, constau în fragmente de Terra Sigillatra şi datează din sec. II-III p. Chr. În Corund se află celebra Biserică „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, cel mai frumos monument de arhitectură populară de lemn din zonă, numărându-se printre puţinele clădiri din judeţ care au rezistat de-a lungul timpului. Biserica de lemn din localitatea Corund a fost construită în anul 1723, în locul unei alte biserici atestată din 1494. Iniţial a fost ridicată în cimitir iar materialul lemnos a fost obţinut din pădurile din jur. A fost strămutată aici în anul 1868. A fost transportată pe tălpi de lemn, trase de boi. Operaţiunea a durat 2 ani.
Ceea ce face cu adevărat special acest lăcaş de cult sunt picturile interioare, ce datează de la începutul secolului XIX, şi care frizează canoanele ortodoxismului înfăţişând diavoli cu coarne şi o femeie dezbrăcată, personificarea ciumei, potrivit specialiştilor în iconografie. Nimeni nu ştie cine a pictat acele scene, însă biserica din Corund (comuna Bogdand) nu este singurul lăcaş de cult cu o asemenea iconografie. Biserici cu picturi asemănătoare sunt şi în alte zone ale ţării precum în Deseşti (judeţul Maramureş) şi Almaş Sălişte (judeţul Hunedoara).
Specialiştii sunt de părere că picturile redau una din versiunile apocrife ale Apocalipsei care, conform acestora, era o scriere destul de răspândită la finele veacului al XVIII-lea, dar încă neidentificată de cercetătorii acestui domeniu. Ceea ce ne atrage atenţia în momentul în care trecem pragul lăcaşului de cult este bogata iconografie ce înfăţişează păcatele umane, respectiv pedepsele pentru acestea. Interesant este şi faptul că lipsesc anumite elemente ale Judecăţii de Apoi. Spre exemplu, nu apare Hristos cu apostolii, dar lipsesc şi cei drepţi, elemente atât de obişnuite în iconografia ortodoxă.
Căpleni
Numele localităţii derivă din limba turcă şi înseamnă “tigru”, iar istoria sa este în strânsă legătură atât cu istoria mocirlei Ecsed, cât şi cu construcţia în stil neo-roman a bisericii construite de Ybl Miklos, monumentul cel mai preţios al comunităţii. Aici se află înmormântaţi membrii familiei Karolyi, care au fost moşieri bogaţi de origine maghiară. Printre aceştia se află şi Karolyi Sandor, care în secolul al XVIII-lea (începând cu 1712) a adus în Căpleni colonişti din regiunea Baden-Wurtenberg, Pădurea Neagră şi lacul Boden, în total 127 de familii. Astfel, Căpleni a devenit o localitate majoritar şvăbească.
Cripta familiei Karolyi se află în subsolul bisericii “Sfântul Anton” din Căpleni, la o distanţă de patru km de impozantul şi frumosul castel din care se conducea întreaga zonă. Cripta a fost construită de către Karolyi Sandor (1669—1743), general glorios al lui Francisc Rakoczi al II-lea, în anul 1711, în locul unei mănăstiri abandonate. Trupurile marilor grofi au fost aduse acasă la biserica din Căpleni, indiferent că au murit la Paris, Viena sau Budapesta. În prezent, se află înmormântaţi aici 36 de membri ai familiei Károlyi. Pe lângă sicriele lor, se mai găsesc aici două urne de argint, în care se află inimile îmbălsămate ale soţiilor conţilor Károlyi Antal şi Károlyi József. Ultimele funeralii oficiate aici au avut loc în 1943. Poarta mausoleului nu s-a deschis vizitatorilor curioşi înainte de anul 1948. Se spune că ar exista o trapă prin care se poate coborî în subteranele bisericii, iar de aici un tunel duce până la Castelul din Carei, reşedinta familiei Karolyi timp de mai multe sute de ani.
Dobra
Satul Dobra este unica localitate viticolă din Satu Mare şi printre puţinele din România în care tradiţia vinului a rămas neschimbată în ultimele trei secole. Situat la aproximativ trei kilometri de drumul european E81, Dobra este unul dintre cele şapte sate ale comunei Supur. Spre deosebire de acestea, localităţi majoritar româneşti, Dobra este locuită în proporţie de 99% de etnici maghiari, însă în pofida barierei lingvistice, dobrenii au reuşit să obţină respectul celor din jur.
Aici se produce celebrul vin negru Ottelo de Dobra, care este unic în România, fiind produs doar în gospodăriile din sat. Pentru că viţa de vie din sat nu este una nobilă, vinul de Dobra nu este îmbuteliat şi nu poate fi găsit în comerţ. Vinul este însă foarte căutat pentru nunţi, botezuri sau alte petreceri în Satu Mare, fiind foarte bun şi foarte ieftin. Un litru de vin de Dobra poate fi cumpărat de la săteni cu 5 lei.
Măriuş
Pitorescul sat din comuna Valea Vinului este una din cele mai vechi localităţi din judeţ. Măriuşul este atestat încă din 1424. Satul este unul izolat, din Valea Vinului trebuie să mai mergeţi încă 7 km pe un drum de pământ. În evul mediu, Măriuşul a făcut parte din domeniul voievodului Dragfi, cel care avea să ajungă până în poziţia de al doilea om în Regatul Ungariei.
Cu doar 250 de locuitori, Măriuşul este unul din cele mai mici sate din judeţul Satu Mare. Principala atracţie este cu siguranţă Mănăstirea Izvorul Tămăduirii, înfiinţată în 1993, loc de pelerinaj pentru codreni. Biserica de lemn s-a construit pe temelii de piatră şi este nepictată, fiind o ctitorie a credincioşilor locului.
Luna Şes
Nici nu se mai poate imagina o excursie în Ţara Oaşului, fără să dăm o raită la unul din cele mai splendide locuri: Luna Şes. Aici înfloreşte o staţiune de schi dotată la cele mai înalte standarde. Locaşul monahal şi chiliile aferente pot primi oricând turiştii care vor să-şi umple sufletul cu lumina credinţei şi frumuseţea sălbatică a naturii. Baza de agrement va fi întregită de o scenă în aer liber şi cîteva sute de locuri de parcare şi campare, astfel că, în scurtă vreme, Luna Şes va deveni punctul de atracţie numărul unu, pe timp de iarnă dar şi în celelalte anotimpuri. Până când Luna Şes va deveni o staţiune căutată, aveţi posibilitatea să faceţi drumeţii de neuitat în zonă. La intrarea în Negreşti, pe dreapta, începe un drum care te duce până la clădirea Ocolului Silvic. Un drum pietruit pe care îl puteţi străbate cu maşina în aproximativ 20 de minute. Lângă cabana Ocolului Silvic există şi posibilităţi de campare, chiar pe malul pârâului Talna. De aici puteţi urma unul din traseele marcate prin munţi. Un traseu splendid, dar destul de dificil, este cel ce duce spre vârful Pietroasa, marcat cu albastru. Aveţi de urcat prin pădure în jur de 3 ore, pe un traseu plin de frăguţe şi apoi, mai sus, cu tufe imense de afine. Ca să ajungeţi în vârf va trebui să urcaţi o pantă foarte abruptă, pe o distanţă destul de mică, dar sacrificiul merită. Din vârful Pietroasei (1201 m) vi se dezvăluie în toată frumuseţea ei toată Ţara Oaşului. Pe traseele de la coborâre există şi un izvor cu apă de borcut.
Nicolae Ghişan
