Klaus Iohannis este un om bogat. Averea lui, la vedere, constă în 6 case achiziţionate timp de 24 de ani. Prima afacere imobiliară a fost pusă la cale în 1992, cînd Iohannis a cumpărat o locuință cu 75 000 de dolari. Pe atunci era un simplu dascăl care preda fizica la Liceul Bruchenthal. Oare de unde a putut să aducă, în acea perioadă tulbure de după Revoluţie, atâţia bani?
Oamenii cunoscători din Sibiu nu se ascund să spună că din trafic de copii. Amintim episodul implicării lui Klaus Iohannis din anii ’90 în intermedierea adopţiilor de copii. Chiar şi în declaraţia sa de avere din zilele noastre apare un cont de 9000 de dolari din anul 1990. Şi pe atunci era un simplu bugetar, cu un salariu de vreo 2000 de lei, pe vremea aceea. Dar un om cumpătat, Iohannis a reuşit să pună piatră lângă piatră, casă lângă casă şi să agonisească o mică avere. Că doar, aşa cum a declarat mai zilele trecute, el a investit în imobile, nu în copii. Potrivit declarației de avere, primarul Sibiului deține 6 case: str. Bălcescu nr.29 (1999), str. Pedagogilor nr. 14(1997), str. Someșului nr.13 (2001), str. Bâlea 29 (1992), str. Măgura nr.9(2007), str. Măgura nr.11(2007).
Instanța anulează actele ilegale Astfel, printr-o sentință definitivă dată de Curtea de Apel Alba Iulia, secretarul Primăriei Porumbacu de Jos a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fals, uz de fals și neglijență în serviciu și sunt anulate toate actele emise de această primărie prin care se stabilea că Baștea Nicolae ar fi unicul moștenitor al lui Ghenea Eliseu. “Învinuitul Munteanu Liviu, în calitate de secretar al primăriei Porumbacu de Jos a eliberat în Perioada anilor 1996-2000 mai multe documente oficiale (adeverințe și cereri) privind moștenitorii defunctului Ghenea Eliseu care aveau un conținut vădit nereal, ce nu corespundea nici mențiunilor din documentele de stare civilă existente în arhiva primăriei, nici conținutului altor documente oficiale eliberate în același scop de secretarul primăriei”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Procurorii condamnă Anchetatorii precizează că “numitul Ghenea Eliseu a decedat la data de 25.04.1969, avînd ultimul domiciliu în comuna Porumbacu de Jos, iar soția acestuia, Ghenea Maria, născută Baștea, a murit anterior, în 1962, fără a avea urmași în linie descendentă (copii), iar singura moștenitoare a fost declarată sora numitului Ghenea Eliseu, respectiv Mica Paraschiva”. “În ciuda acestor evidențe, învinuitul (n.r. secretarul) Munteanu Liviu a eliberat adeverința nr. 168/12.03.1998 în conținutul căreia a menționat în mod nereal că singurul moștenitor legal al defunctului Ghenea Eliseu a fost nepotul acestuia, Baștea Nicolae”, mai susțin procurorii. Mai mult, Parchetul declară că secretarul primăriei “nu deținea nici un fel de date sau documente referitoare la nașterea sau decesul numitului Baștea Nicolae ( n.r. falsul moștenitor), întrucât acesta s-a născut în comuna Viștea, județul Brașov și a trăit la Cluj-Napoca”. Anchetatorii relevă faptul că învinuitul a recidivat în falsificarea de documente, prin emiterea la data de 02.02.2000 a unei noi adeverințe, la solicitarea Judecătoriei Sibiu, care “fără nicio corespondență cu realitatea, face afirmații neadevărate referitoare la faptul că numita Micu Paraschiva și fratele ei, Ghenea Eliseu, nu au avut alt moștenitor legal decît pe nepotul lor, Baștea Nicolae”.
Un aranjament pus la cale de familia Iohannis Parchetul consemnează că, în urma întocmirii acestor falsuri, prin stabilirea ca unic moștenitor a lui Baștea Nicolae, succesorii testamentari au fost Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen, care au devenit noii proprietari ai celor două case din Sibiu din Bălcescu 29 și Magheru 35. “Pentru eliberarea certificatului de moștenitor, notarul Bucșa Radu Gabriel a folosit adeverința nr. 168/1998 (n.r.dovedită a fi falsă), eliberată de Primăria Porumbacu de Jos, precum și declarația martorului Mărgineanu Romul care a afirmat și el, probabil în eroare, că Baștea Nicolae este nepotul defunctului Ghenea Eliseu”, se mai spune în rechizitoriu. În continuare, procurorii atrag atenția asupra acestui aranjament, pus la cale de familia Iohannis și Baștea Ioan, în urma căruia, acarul Păun a fost secretarul Primăriei Porumbacu de Jos. “Toate aceste manopere desfășurate de numiții Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen, sprijinite de acțiunile învinuitului Munteanu Liviu, care a eliberat adeverințele nr.168/1998 și 73/2000, precum și anexa 1 nr.25/1997, în mod fals, au condus la întabularea eronată a susnumiților în cartea funciară deși nu aveau vocație succesorală, întrucât Baștea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Maria, soția predecedată a defunctului Ghenea Eliseu”, susțin procurorii. În rechizitoriu se spune că se poate dovedi ” intenția directă” a învinuitului de a-i ajuta, prin rea credință, pe numiții Iohannis Carmen, Lăzurca Georgeta și Baștea Ioan, pentru obținerea moștenirii de la Ghenea Eliseu.
Recomandare: să fie anchetați pentru instigare la fals Mai mult, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a recomandat ca “ în ceea ce-i privește pe Iohannis Carmen, Lăzurca Georgeta, Baștea Ioan și Suciu Dorin- avocat, cauza urmează a fi disjunsă și trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu pentru efectuarea cercetărilor penale necesare soluționării acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals, mărturie mincinoasă “. Ca urmare, în baza sentinței de condamnare a secretarului Primăriei din Porumbacu de Jos și a anulării adeverințelor eliberate în favoarea familiei Iohannis și a lui Baștea Ioan, chiriașii și cumpărătorii de bună credință din strada Magheru 35 s-au adresat instanței pentru anularea certificatului de moștenitor. O sentință definitivă este dată pe 1 februarie 2005 de către Tribunalul Brașov. Judecătorii constată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor și legatar nr.90/01.06.1999, emis de Biroul Notarului Public Bucșa Radu Gabriel din municipiul Sibiu în dosarele succesorale nr.113,114,115/1999. De asemenea, aceștia dispun “rectificarea C.F. nr.752 Sibiu nr. Top.332/1, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Baștea Ioan, Lăzurca Georgeta și Iohannis Carmen”. Așa familia Iohannis pierde în instanță casa din strada Magheru 35, justiția reușind, după ani de luptă(1997-2005) dusă de chiriași, să demonstreze falsul în documente, fals intelectual, uz de fals, mărturie mincinoasă a celor care au fabricat documente pentru a pune mâna pe imobilul din centrul Sibiului. Din păcate, procurorii nu au mers mai departe pentru a-i condamna și pe Carmen Iohannis, Lăzurca Georgeta și Baștea Ioan, instanțele din Sibiu făcându-i scăpați basma curată. Situația este asemănătoare și pentru imobilul din Bălcescu 29. Tribunalul Brașov constată, în mai 2014, nulitatea certificatului de moștenitor fabricat de familia Iohannis și Baștea Ioan, dar nu este o decizie definitivă. Astfel, primarul Sibiului e pe cale să piardă și acest imobil din centrul orașului, dobîndit pe căi ilicite.
Ce-i pasă lui Iohannis? A încasat deja peste 300 000 de dolari Dar între timp, Klaus Iohannis face bani frumoși de pe urma acestui imobil obținut ilegal. Astfel, el, în calitate de proprietar pentru 50% din imobil și împuterninicit de Baștea Ioan pentru cealaltă jumătate, a semnat un contract de închiriere cu Raifaissen Bank, în anul 2002. Inițial, pentru 5 ani, de la data de 1.02.2002 până la 01.02.2007, dar apoi, pe baza unor acte adiționale, contractul s-a prelungit permanent, în prezent fiind valabil până în 2017. Potrivit contractului, suma încasată de Klaus Iohannis este de 20 000 de dolari pe an. Dar potrivit informațiilor noastre, prețul s-ar fi ajustat după perioada inițială de 3 ani, ajungând, probabil, la 30 000 de dolari pe an. Toți banii au intrat în buzunarul lui Iohannis, după cum rezultă din procura prin care Baștea Ioan îi preda primarului toate drepurile de proprietar. “Subsemnatul Baștea Ioan, domiciliat în com. Viștea de Sus nr.161 jud. Brașov, împuternicesc prin prezenta cu puteri depline pe Iohannis Klaus Werner, domiciliat în Sibiu, str. Bîlea, nr.29, ca în numele meu și pentru mine să negocieze și să încheie contractele de închiriere cu chiriașii din imobilele situate în Sibiu str. Gheorghe Magheru nr.35, respectiv imobilul din str. Nicolae Bălcescu nr. 29, imobile dobândite de mine cu titlul drept moștenire. Pentru ducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu este împuternicit să îndeplinească orice act de administrare sau conservare a patrimoniului, să trateze și să încheie orice contract de închiriere fixând chiria și celelalte condiții ale locațiunii, va încasa chiria, va plăti taxele și impozitele de orice natură”. Bineînțeles că documentul este legalizat la același notar, Bucșa Radu Gabriel. Făcînd o mică socoteală, putem constata faptul că până acum Klaus Iohannis a încasat prin închirierea către Banca Raiffeisen, a spațiului de la parterul casei din Bălcescu 29, peste 300 000 de dolari ( ținând cont și de creșterea prețului de după anul 2005). Toți acești bani, obținuți în mod ilegal, pe baza unor documente false de retrocedare a acestui imobil. Fapt stabilit de instanță! Acestea sunt metodele utilizate de Klaus Iohannis prin care a dobândit o parte din averea sa imobiliară. Altfel, nu am putea înțelege cum un profesoraș, care a devenit apoi primar, să poată aduna așa avere numai din salariul de bugetar.
Articol preluat de pe ancheteonline.ro
