Deşi erau considerate nişte investiţii foarte profitabile în urmă cu zece ani, fermele exotice de melci şi de struţi au dat faliment încetul cu încetul. Unele au fost înfiinţate din banii fermierilor puşi pe îmbogăţire bruscă, altele chiar au beneficiat de finanţări în cadrul a diverse programe derulate în trecut de Statul Român sau Uniunea Europeană. Potrivit Direcţiei pentru Agricultură Satu Mare, în prezent în judeţul Satu Mare nu mai există nicio fermă de melci sau de struţi. Punctul slab al acestor ferme a fost lipsa unei pieţe de desfacere, precum şi a unor parteneri serioşi care să le preia producţia.
Fermierii, aburiţi cu profituri enorme Începând din 2005, mulţi fermieri visau să se îmbogăţească peste noapte cu ajutorul melcilor sau al struţilor. Internetul abunda de planuri de afaceri şi anunţurile unor firme care vindeau efective şi accesorii pentru viitoarele ferme. Se vorba de investiţii de 5.000 - 8.000 de euro de pe urma cărora se puteau obţine profituri de 10-15.000 de euro după primul an de activitate. În multe cazuri s-a dovedit că firmele respective aparţineau unor ţepari, ce profitau de lipsa de cunoştinţe ale fermierilor, vânzându-le melci mediteraneeni care nu pot trăi în România. Alte asemenea firme au încasat avansul pentru livrarea melcilor şi a accesoriilor de întreţinere şi apoi au dispărut în neant, lăsându-i pe fermieri cu buzele umflate. Fermierii amatori de animale mai exotice n-au ocolit nici struţii. Potrivit datelor existente, la vremea respectivă în toată ţara existau 10-15 ferme de struţi, situate în judeţele Maramureş, Satu Mare, Cluj, Bihor, Ilfov şi Argeş. De creşterea struţilor s-au ocupat şi alţi câţiva fermieri din judeţ, însă doar la nivel de hobby. Apariţia gripei aviare şi numeroasele probleme generate de intrarea struţilor în contact cu păsările sălbatice i-au determinat şi pe aceşti fermieri să renunţe la struţii lor. Nu de alta, dar amenzile pe care le riscau depăşeau cu mult valoarea uriaşelor ouă, destinate consumului propriu.
Două ferme de melci finanţate prin Sapard S-au găsit şi în Satu Mare suficienţi fermieri amatori de îmbogăţire peste noapte. Unii şi-au pus la bătaie propriile economii, alţii au fost mai inspiraţi şi au accesat fonduri europene pe diverse programe. Nimeni nu are date certe privind numărul de ferme de melci şi de struţi care au funcţionat în ultimii zece ani pe raza judeţului Satu Mare. În evidenţele Agenţiei pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Satu Mare figurează două ferme de melci care au fost înfiinţate prin intermediul unor finanţări prin Sapard. “În arhivele noastre figurează două ferme de melci, care au primit finanţare prin Sapard în cursul anului 2005. Una era în apropierea municipiului Satu Mare, alta era undeva în zona Ţării Oaşului. Nu deţinem informaţii dacă mai funcţionează sau nu. La momentul respectiv se puteau depune cereri de finanţare pentru astfel de ferme şi în cadrul altor programe, gestionate de alte instituţii. Aşa că numărul fermelor de melci înfiinţate prin proiecte ar putea fi mult mai mare. Nu avem niciun fel de date legate de fermele de struţi”, ne-a declarat directorul Agenţiei pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Satu Mare, Gabriel Mihali.
Fermele exotice, lipsite de perspective În evidenţele Direcţiei pentru Agricultură Satu Mare nu figurează în prezent nicio fermă de melci sau de struţi care să funcţioneze în judeţul nostru. Potrivit directorului Ioan Cioltean, aceste ferme exotice n-au avut o viaţă prea lungă. “Au fost înfiinţate asemenea ferme, însă problemele au început să apară când a venit vremea livrării producţiei. Degeaba creşti melci, struţi sau cine ştie ce alte animale dacă nu ai cui să le vinzi apoi. Nu ştiu cum şi-au închipuit unii că o să dea lovitura cu struţi aduşi de pe nisipul de 50-60 de grade în noroi şi în zăpadă. În lipsa comenzilor, aceste ferme au intrat în faliment. Acelaşi lucru este valabil în întreaga ţară”, ne-a declarat directorul Ioan Cioltean. În opinia acestuia, creşterea de animale şi cultivarea de plante exotice este deosebit de riscantă. Potrivit directorului Cioltean, la fel se va finaliza şi actuala isterie a înfiinţării culturilor de goji. Păcat de banii fermierilor, ai statului român şi ai Uniunii Europene care au fost investiţi în asemenea ferme şi culturi fără viitor.
Szasz Lorand
