Sătmărenii trebuie să aibă grijă ce fel de flori le duc eventualelor prietene din Ungaria. Dacă sunt prinşi că încearcă să introducă ghiocei pe teritoriul ţării vecine, riscă să se aleagă cu dosar penal. Valoarea unui singur ghiocel a fost stabilită de autorităţile din Ungaria la 10.000 de forinţi, adică circa 150 de lei. Destul de scump pentru un gest galant. Spre deosebire de ţara vecină, la noi în fiecare primăvară, zeci de persoane vând bucheţele de ghiocei pe străzile municipiului Satu Mare. Ghioceii sunt oferiţi femeilor ca şi simbol al primăverii în zilele de 1 Martie şi 8 Martie, dar şi mai târziu. Preţul unui buchet de ghiocei costă în jur de un leu.
O floare extrem de costisitoare în Ungaria În Ungaria, pentru că sunt flori protejate, autorităţile au stabilit valoarea unui singur fir la 10.000 de forinţi, adică aproape 150 de lei. Toţi cei care sunt prinşi că deţin ghiocei în Ungaria sunt cercetaţi penal pentru distrugerea mediului înconjurător. Asta pentru că ghiocelul este plantă protejată de lege, în ţara vecină, încă din septembrie 2005. Ghiocelul a fost inclus pe lista Ordonanţei naţionale referitoare la speciile de plante şi animale protejate şi intens protejate, respectiv specii de plante şi animale semnificative din punctul de vedere al protecţiei mediului în Comunitatea Europeană. Potrivit legislaţiei maghiare, nu numai cei care culeg ghiocei din natură, ci şi cei care scot plantele din pământ pentru a le replanta în grădinile proprii riscă amenzi usturătoare. În asemenea cazuri, amenda poate ajunge la 30.000 de forinţi, adică aproximativ 450 de lei, pentru o singură plantă extrasă. În cazul în care sunt distruse mai multe plante, autorii riscă inclusiv pedepse de până la trei ani de închisoare.
Cetăţenii români au receptat mesajul Autorităţile din Ungaria au atras atenţia Poliţiei de frontieră din România încă din 2009 că introducerea ghioceilor pe teritoriul Ungariei este infracţiune. La vremea respectivă, reprezentanţii Poliţiei de frontieră le recomandau tuturor cetăţenilor români care vor să ducă ghiocei în Ungaria să aibă acte de provenienţă pentru aceştia. De asemenea, cetăţenilor români le-a fost atrasă atenţia că în Ungaria este interzisă culegerea sau distrugerea ghioceilor. “Având în vedere că ghiocelul se regăseşte în anexa B a dispoziţiei 338 din 1997 CEE, introducerea în ţară fără autorizaţie chiar şi a unui fir întruneşte elementele constiutive ale infracţiunii de distrugere a mediului înconjurător”, se arăta în comunicarea autorităţilor ungare. Ghioceii, le fel ca şi specia înrudită Leucojum aestivum, nu pot fi introduse pe teritoriul Ungariei sau culese din această ţară, fiind plante intens protejate.
Cetăţenii români au recepţionat avertismentul autorităţilor din ţara vecină. În decursul ultimilor şase ani, autorităţile române nu au fost informate despre eventuale cazuri de cercetare a cetăţenilor români pentru astfel de infracţiuni.
Ghioceii - simbolistică şi legende Cu denumirea ştiinţifică de “Galanthus nivalis,” din familia “Amarylidaceae”, ghiocelul este numit şi “emblema/simbolul primăverii timpurii”. Originar din Asia Mică şi Europa de est, ghiocelul reprezintă, alături de garoafă, floarea tradiţională a lunii ianuarie. În greacă, numele “galanthus” semnifică “floare albă ca laptele,” iar “nivalis” este un adjectiv latin însemnând “asemeni zăpezii”. Într-una din legendele despre ghiocel, se spune că atunci când Dumnezeu i-a alungat din rai pe Adam şi Eva, pământul era stăpânit de iarnă, fiind întru totul acoperit de zăpadă. Eva a îngheţat şi a început să plângă, amintindu-şi cu regret de grădinile paradisului. Pentru a o consola, Dumnezeu a transformat câţiva fulgi de zăpadă în flori de ghiocei. Potrivit acestui mit, ghioceii sunt cele dintâi flori apărute pe pământ.
Într-o altă variantă a acestei poveşti, odată ajunsă pe pământ, Eva era întristată la amintirea minunăţiilor raiului. De când fusese alungată, alături de Adam, din paradis, nu înflorise nici o floare, iar zăpada acoperea ţarina zi de zi. Un înger venit să îi aducă mângâiere Evei a prins un fulg în palmă, a suflat asupra lui, iar el a căzut pe pământ sub forma celui dintâi ghiocel. Această primă floare a pământului a retrezit speranţa muritorilor.
Într-o legendă germană, atunci când Dumnezeu a terminat de făcut toate lucrurile şi fiinţele de pe pământ, i-a spus zăpezii să meargă la flori şi să le ceară să îi dea puţină culoare. Toate florile au refuzat, cu excepţia ghiocelului, care a dăruit zăpezii culoarea lui albă. Drept răsplată, ghiocelul a devenit cea dintâi floare care răsare după trecerea iernii.
Szasz Lorand
