O serie de fermieri din judeţul Satu Mare au renunţat la vechile culturi de cereale şi plante tehnice, încercând să obţină profituri mai mari de pe urma culturilor de arbuşti fructiferi. În timp ce unii s-au limitat la arbuşti indigeni, precum afinul, cătina sau coacăzele negru, alţii au mizat pe arbuşti de-a dreptul exotici, cum este goji. Aşa s-a ajuns ca cea mai mare cultură bio de goji din întreaga Europă să funcţioneze lângă Ciuperceni. În lipsa cererii pe plan intern, întreaga producţie a acestor fermieri este destinată exportului. Având parteneri care le preiau marfa, fermierii reuşesc să obţină un profit deloc neglijabil de pe urma muncii lor. Din păcate, cu toţii depind de capriciile pieţelor occidentale. La fel au păţit-o şi sătmărenii care, în urmă cu opt- nouă ani, au înfiinţat într-o veselie ferme de melci şi de struţi, mizând pe profituri extrem de ridicate. În timp, aproape toţi au dat faliment întrucât nu a mai fost cine să le preia producţia, iar pe piaţa internă nu exista cerere pentru aceasta.
Culturi de cătină, coacăze şi afine Numeroşi fermieri sătmăreni au încercat să dea lovitura cultivând arbuşti fructiferi. Startul a fost dat de un investitor francez, care a concesionat 30 de hectare lângă Foieni şi a înfiinţat în 2007 o plantaţie de afine. Plantaţii de afin în judeţul nostru mai există în Ghilvaci, Hodod şi Bârsău. Afinele sunt căutate pe pieţele occidentale, fiind comercializate sub formă de siropuri, gemuri, pireuri sau chiar ceaiuri.
De asemenea, alţi câţiva fermieri din judeţul nostru s-au axat pe cultivarea cătinei. Plantaţii de cătină au fost înfiinţate la Dara, Crucişor, Scărişoara şi Băbeşti. Fructele de cătină, cu un conţinut extrem de bogat de vitamine, sunt utilizate în industria alimentară şi cea farmaceutică.
În judeţul Satu Mare există şi fermieri care au mizat pe culturile de coacăz negru. Asemenea culturi există în prezent la Halmeu şi Turulung Vii. În aceeaşi zonă, localnicii au renunţat la cultura mare în favoarea căpşunilor. Banii pe care îi încasează din vânzarea căpşunilor timpurii în special le asigură venituri mult mai mari decât de pe urma altor culturi, cum ar fi cele de grâu sau de porumb.
Cea mai mare plantaţie de goji din Europa Un sătmărean a investit 200.000 de euro în cea mai mare cultură bio de de plante goji din Europa. În 2010 când s-a apucat să cultive fructe goji, Emerich Kalbaster nici nu se gândea la amploarea pe care o va lua afacerea și că în doar trei ani va deveni cel mai mare cultivator de plante goji din Europa. Fructul goji este cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum în lume, fiind supranumit “fructul longevităţii“ sau “superfructul“. Emerich Kalbaster şi-a început producţia achiziţionând 50.000 de seminţe cu 500 de dolari canadieni, trimise de fiul său. A plantat seminţele în primăvara anului 2010, iar după o selecţie a plantelor a selectat aproximativ 2.200 de bucăţi pe care le-a plantat într-o mini pepinieră.
În toamna anului 2011 a reuşit să planteze în livadă 800 de copăcei, astfel obţinând o bază genetică de înmulţire. Până în prezent a investit 200.000 de euro. Împreună cu familia sa, Kalbaster a arendat 13 hectare de păşune în satul Ciuperceni, unde a plantat copăcei goji pe 2,3 hectare. Exemplul familiei Kalbaster a fost preluat de alţi câţiva fermieri din judeţul nostru, care au început să cultive pe suprafeţe mici această plantă originară din Himalaya.
Szasz Lorand
