Conform unor statistici ale Serviciului Public Comunitar de Emitere şi Eliberare a Paşapoartelor Simple Satu Mare, în ultimii ani circa 9.000 de sătmăreni şi-au stabilit domiciliul în străinătate. Dacă unii dintre aceştia au decis să nu se mai întoarcă decât în vizită, alte categorii de persoane fac practic naveta între România şi ţările de domiciliu.
Oficial nu ştim câţi sătmăreni locuiesc în Ungaria Ungaria rămâne, totuşi, ţara pentru care sătmărenii au o predilecţie, în special datorită preţurilor extrem de mici ale proprietăţilor din ţara vecină. Din păcate, informaţii cu privire la numărul exact de români stabiliţi cu domiciliul în Ungaria nu pot fi date publicităţii, fiind invocat un act normativ care interzice acest lucru. În orice caz, este vorba de cel puţin câteva sute de persoane. După modelul bihorenilor sau al arădenilor, şi sătmărenii au început să se orienteze, la cumpărarea unei case, către Ungaria. Prima localitate maghiară, Vallaj, se află la 8 kilometri de Carei. Cum preţul unei case în Vallaj este mai mic decât preţul unui apartament cu 2 camere în Carei, Tăşnad sau Satu Mare, mulţi au ales să facă naveta din Ungaria la locurile de muncă din judeţ. Chiar dacă pierd un timp îndelungat cu naveta, sutele de sătmăreni care şi-au stabilit domiciliul în Ungaria se declară extrem de mulţumiţi de condiţiile găsite în ţara vecină.
Fenomen început în anii ‘90 Primii careieni stabiliţi în Ungaria au fost etnicii maghiari plecaţi imediat după Revoluţie în căutarea unui trai mai bun decât cel de acasă. La distanţă de un deceniu, prin 2000, i-au urmat şi alţii, tot de naţionalitate maghiară, în cea mai mare parte oameni aflaţi în pragul pensiei şi înrudiţi celor din primul val. Lor li se adaugă, de o vreme, o nouă categorie, care aproape că nu are nicio legătură cu naţionalitatea. Sunt persoane active, între care din ce în ce mai mulţi români get-beget. Nici prin cap nu le trece să ceară cetăţenia maghiară ori să lucreze printre străini, ci continuă să muncească în ţara în care s-au născut şi pe care o consideră tot patria lor. Au plecat dintr-un singur motiv: dincolo de graniţă au găsit case mai ieftine, cu toate facilităţile urbane: electricitate, gaz, apă, canalizare, telefonie, televiziune prin cablu, Internet de mare viteză, plus străzi asfaltate, iluminate şi salubrizate.
Preţuri tentante Motivul pentru care o casă, în prima localitate de după graniţa româno-maghiară de la Vallaj este între 2 milioane (8.200 de euro) şi 4 milioane de forinţi (16.300 de euro) îl constituie lipsa locurilor de muncă din localitate. Tinerii au plecat la oraş, iar casele părinteşti au rămas goale. Deoarece tot mai mulţi se interesează să cumpere o locuinţă în această localitate, preţurile vor creşte. La fel ca la noi, şi dincolo de graniţă, locuinţele de la oraşe sunt mai scumpe, iar cele de la ţară sunt mai ieftine. La Mateszalka o casă de 120 mp, cu 3+1 camere, 2 bucătării, garaj şi spaţii anexe, cu teren de 737 mp se vinde cu 18,2 milioane forinţi respectiv circa 72.500 euro, iar la Nyiregyhaza, o casă cu 2 camere, pe un teren de 1.100 mp, cu parc în curte şi lac în grădină, garaj şi spaţii anexe se vinde cu 21,5 milioane forinţi, adică în jur de 85.000 euro. În satele din apropierea graniţei se găsesc şi case mult mai ieftine, ca de exemplu, la Nyirkata, cu 3,5 milioane forinţi, adică sub 14.000 euro. La Tiszadob, o casă cu 2 camere, sufragerie, bucătărie, baie, anexe şi un teren de 1.080 mp se oferă cu 2.600.000 forinţi, adică aproximativ 10.000 euro.
Birocraţie scăzută Pentru a cumpăra o casă în Ungaria, românii au nevoie de cartea de identitate, nimic altceva. După un timp, cumpărătorul primeşte drept de şedere şi poate chiar să participe la viaţa comunităţii, beneficiind de aproape toate drepturile localnicilor. Acesta poate participa la vot, dar nu poate candida la funcţii în administraţia locală până nu primeşte cetăţenie maghiară.
Ciprian Bâtea
