În Ţara Oaşului, în Postul Crăciunului cele mai multe gospodine gătesc preparate de post şi, chiar dacă nu ţin toate cele 40 de zile, luni, miercuri şi vineri e obligatoriu ca membrii familiei să renunţe la carne, lactate, ouă şi pălincă. Reţetele tradiţionale s-au transmis din generaţie în generaţie, iar secretele celor mai bune reţete le ştiu doar femeile în vârstă. În mai toate casele oşeneşti de post se gătesc preparate care deşi nu conţin carne sunt consistente.
Alături de pălincă şi ţâpurituri, boacele – delicioase sarmale cu păsat şi hribi (ciuperci), sunt o confirmare a faptului că, în ciuda influenţelor din Occident, în Ţara Oaşului tradiţia se respectă. Deşi aparent banală, prepararea boacelor cu păsat primeşte ceva în plus de la fiecare dintre gospodinele care ştiu că la orice prilej, de bucurie sau necaz, nu poate să lipsească oala cu boace.
Cu atât mai mult cu cât suntem în Postul Crăciunului, acest delicios preparat îşi va face loc, suntem siguri, şi în lista de meniu a cititorilor noştri. Boacele pot fi pregătite şi cu carne, afumătură sau orez, dar cele de post cu păsat şi ciuperci sunt renumite, fiind pregătite după o reţetă veche de 100 de ani. Pe lângă păsat şi hribi, în boace se mai pun ceapă, pătrunjel, un pic de ardei, puţin orez, poprică (boia), tiper (piper), sare şi ulei.
Pierdut în negura timpului, obiceiul preparării boacelor cu păsat s-a păstrat nealterat în Ţara Oașului, iar localnicii ştiu că savuroasele bucate sunt şi mai gustoase alături de pâine de mălai şi, bineînţeles, după ce a fost gustată o pălincă de prune de Oaş.
Mâncare tradiţională pentru oşeni, boacele nu lipsesc, prin urmare, nici din meniul oaspeţilor ce poposesc în Ţara Oaşului venind din ţară sau străinătate, dar nici de pe masa localnicilor care chefuiesc la o nuntă, îi plâng la înmormântări pe cei dispăruţi sau în post, când devine felul de bază.
În afară de boace, alte delicatese de post pregătite de gospodinele oşence am mai aminti:
Fasole bătută – Fasolea se pune la înmuiat cu o seară înainte de preparare. A doua zi, se fierbe în două ape, se strecoară şi se pune din nou la fiert împreună cu un morcov şi un păstârnac, ambele curăţate şi tăiate cubuleţe în prealabil. După ce s-au fiert, fasolea şi legumele se scot din oală şi se strecoară, apoi se dau prin maşina de tocat. În pasta astfel obţinută se adaugă ulei, sare, piper şi câţiva căţei de usturoi zdrobiţi, după care se amestecă foarte bine. În acelaşi timp, ceapa se căleşte şi, când e gata, se pune boia. Ceapa se adaugă peste fasolea bătută şi se servesc împreună.
Ciorbă de fasole cu bulion – Se alege fasolea, se spală şi se pune la fiert în apă rece. Când fasolea este aproape fiartă, se adaugă ceapa curăţată şi tăiată mărunt, împreună cu zarzavatul curăţat, spălat şi tăiat subţire. Tot acum se pune cimbrul şi usturoiul. Se încălzeşte uleiul şi, după ce se stinge cu bulion şi zeama de fasole, se introduce în ciorbă, lăsându-se să mai fiarbă circa 15 minute. Pătrunjelul şi leuşteanul se spală şi se toacă mărunt, apoi se pun în ciorbă când este fiartă.
Plăcinte cu varză sau cartofi – Făina o punem într-un vas mai mare. În alt vas punem 30 gr drojdie cu 1/2 linguriță sare şi 50 ml apă călduţă. Amestecăm până se dizolvă drojdia. În făină facem un cuib în care vom turna drojdia dizolvată şi amestecăm cu un pic de făină până obţinem o compoziţie mai grosuţă. Acoperim vasul şi lăsăm la dospit la loc cald. După ce a dospit aluatul se adaugă 50 ml ulei, apoi 200 ml apă călduţă, treptat, amestecând între timp. Cartofii curătaţi, spălaţi și feliaţi îi punem la fiert în apă cu sare. După ce au fiert, îi zdrobim, adăugăm 4 linguri de ulei, sare şi piper după gust. Varza acră o spălăm în mai multe ape, o stoarcem bine şi se pun 5 linguri de ulei, o călim 10 minute, amestecând mereu.
Nicolae Ghișan
