La 172 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, Asociaţia de Tineret, Turism şi Ecologie Cutezătorii Munţilor, din Satu Mare, organizează, sâmbătă, 15 ianuarie, o drumeție culturală având ca punct terminus Pădurea de pini de pe Dealul Comja, situată între Racșa și Seini, pădure plantată de soldați în 1939, la ordinul generalului P. ION pentru a marca 50 de ani de la moartea poetului.
Traseul are o lungime de aproximativ 16 km, dus-întors, cu grad redus de dificultate, fiind accesibilă oricărei persoane cu condiție fizică medie și echipament adecvat sezonului de iarnă.
Copiii sunt bineveniți, sub supravegherea unui adult.
Transportul se face cu mijloace proprii, punctul de plecare fiind situat în loc. Racșa, județul Satu Mare, iar punctul de întâlnire este sub podul Decebal, de la ora 8.30.
Pe Dealul Comja se va face un program cultural ad-hoc, la care orice participant poate contribui cu poezii și cântece pe versurile lui Eminescu sau alte momente artistice care să evoce importanța operei eminesciene în viața și cultura noastră.
“Tura la Eminescu”, în jurul datei de 15 ianuarie, este o tradiție anuală, de peste 20 de ani, a unor cluburi montane din Baia Mare, cărora s-au alăturat şi cei de la Cutezătorii Munţilor, în ultimii ani, pentru a se asigura că această frumoasă inițiativă va fi continuată prin generațiile tinere de cutezători.
Înscrierile se fac aici: https://forms.gle/xpXWfk3pwMyDnFN7A.
Istoria “Pădurii lui Eminescu” Istoria acestui monument este fascinantă, totul începând în anul 1939, când, la împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, ostaşii Diviziei 20 Infanterie conduşi de generalul Pion Georgescu au plantat conifere în forma numelui Eminescu pe versantul cu numele Domnul Comja.
Armata condusă de generalul Georgescu Pavel Ioan (cunoscut drept generalul Pion) se afla la Seini având 20.000 de soldați. Comandantul Diviziei 20 Infanterie de la Târgu Mureș a primit misiunea să conducă lucrările de construire a liniei de fortificații “Carol I” la Poarta Someșului, adică mai multe șanțuri și un sistem care să apere România de trupele germane și horthyste.
Prin ordinul Marelui Stat Major s-a pus în aplicare planul “Maramureș”. Speriat de faptul că trupele germane și horthyste au invadat Cehoslovacia și că granița de nord a României era în pericol, șeful Marelui Stat Major a transferat de urgență Divizia 20 infanterie din Târgu Mureș, comandată de generalul de brigadă Georgescu Pavel Ioan, la Poarta Someșului, punctul de comandă fiind pe dealul Comja, la 650 m altitudine, punct strategic de unde se putea vedea întreaga zonă, dar mai ales înspre vest. El și-a îndeplinit misiunea, adică și-a pus la punct sistemul de fortificații, dar n-a mai fost nevoie de nicio luptă, jumătate din Transilvania fiind obținută de Ungaria horthystă prin Arbitrajul de la Viena.
Totuși, cât timp a stat în Seini, generalul Pion s-a dovedit a fi foarte preocupat de activități culturale, cea mai îndrăzneață realizare a sa fiind ridicarea celui mai mare și original în același timp monument dedicat lui Mihai Eminescu: numele poetului scris din 10.000 de brazi, vizibil de la 10 kilometri, la 50 de ani de la moartea poetului național. Monumentul are circa 400 mp, o lungime de 116 m, o lățime de 32 m, mărimea unei litere fiind de 12/24 m. Între litere au fost puse pietre.
“Având la îndemână brațe de muncă suficiente (soldații Diviziei 20 — 20.000 de soldați), cei 10.000 de brăduți care aveau să formeze monumentul viu au prins repede viață, scriind cu litere uriașe numele poetului în poiana de pe versantul de sud - vest al vârfului Comja, cota 650 m, vizibil de la peste 10 km, de pe calea ferată sau șoseaua Satu Mare - Baia Mare. Inscripția se vedea frumos din gara și piața Seinilor. Planul a fost judicios întocmit de un specialist, desenul original aflându-se la Arhivele Naționale din Baia Mare. Locul ales a corespuns din toate punctele de vedere. De pe acest vârf identifici ca într-un fund de căldare fiecare sat din pitoreasca Țară a Oașului, iar spre apus o largă privire ți se desfășoară pe larga deschidere a văii Someșului, până departe spre orașul Satu Mare, ale cărui turnuri apar zvelte la orizont în zilele senine de toamnă. Odată realizat acest monument Eminescu, dealul Comja urma să devină un căutat punct turistic”, a precizat istoricul Muzeului Județean, Claudiu Porumbăceanu.
Generalul Pion a explicat cel mai bine motivul pentru care a ridicat acest monument natural imens în memoria luceafărului poeziei românești.
Noua administrație instaurată în Ardealul de Nord în cel de-al Doilea Război Mondial a ars și a tăiat brazii Eminescu, a făcut tot ce se poate ca inscripția să nu mai fie vizibilă. Cu toate acestea, în locul lor au răsărit mesteceni și s-a mai văzut din scris. În 1955 generalul s-a întors să își vadă opera și a căzut în genunchi, spunând: “Acest monument va trebui să se păstreze fiindcă Eminescu ne-a veșnicit. El rămâne chiar dacă neamul o pieri”.
Timpul și-a lăsat amprenta asupra păduricii. În 1964, localnicii au mai plantat 2.500 de molizi și pini și au mai curățat zona. În urmă cu 10 ani s-au mai făcut plantări. Astăzi, pădurea este în proprietatea orașului Seini și în administrarea Direcției Silvice Maramureș. Grupuri de iubitori de poezie mai urcă vara în drumeții, când mai sunt vizibile marcajele de trasee montane.
Din satelit însă orice curios poate descoperi inscripția de la marginea pădurii, dar descifrabile sunt doar literele EMIN. Iar terminația ESCU se pierde în pădure și întinșii Carpați care încep din această poartă a Ardealului. (sursa Agerpres).
Nicolae Ghișan
