Iosif Spădaru s-a născut la 17 ianuarie 1901 în localitatea Boghiş, comitatul Satu Mare, dintr-o familie de învăţători. Probabil că tatăl său, Georgiu Kardos, cantor-învăţător la Doba între anii 1890-1909, rămas văduv, în 1886 se recăsătoreşte la Ciumeşti cu Irina (n. 1861), fiica învăţătorului local Ilie Irimiaş. Din acea familie, Kardos (traducerea numelui în Spădaru s-a făcut probabil în anul 1936), provin mai multe generaţii de învăţători sătmăreni.
Iosif Spădaru a urmat gimnaziul la piarişti în Carei. A absolvit Şcoala Normală din Oradea, unde a primit o temeinică cultură muzicală,iar la terminarea şcolii este numit învăţător în Seini într-un moment când corul din localitate rămăsese fără dirijor, după plecarea lui Paul Cherecheş (Benea).
Timp de şase ani (1919-1925) Iosif Spădaru a realizat o însemnată creştere valorică a formaţiei corale, devenită emblemă autohtonă. Sunt anii când corul din Seini se va transforma într-o formaţie corală mixtă, până la venirea lui Spădaru fiind format doar din bărbaţi.
Ultima prezenţă a lui Iosif Spădaru în fruntea corului din Seini are loc la 17 august 1925, când despărţământul „Astrei” a realizat o mare manifestare culturală la care au participat peste 300 de persoane. În toamna aceluiaşi an este transferat la Roşiori unde se va remarca atât în activitatea şcolară cât şi în cea de pregătire a corului din localitate. În intervalul 1928-1930 va activa la Valea Vinului după care revine pentru patru ani la Roşiori. În fruntea corului de aici va reuşi prestaţii spectaculoase câştigând un mare concurs coral în 1 decembrie 1933 la Baia Mare unde i se va decerna personal o diplomă de onoare din partea juriului. În 1934 este transferat la Satu Mare unde va prelua corul C.F.R. în fruntea căruia va sta până în 1939.
În 1938 se afla şi în fruntea Corului învăţătorimii sătmărene.
Tot la Satu Mare, el va interpreta rolul principal în opereta „ Crai Nou” . de Ciprian Porumbescu sub bagheta profesorului Adrian Demian. După toamna anului 1940 Iosif Spădaru se va refugia la Alba Iulia, încetând din viaţă la Ribiţaîn 3 august 1949 ca urmare a unui atac de cord.
Sursa: muzeumsm.ro – Oameni din Seini
Nicolae Ghișan
