Satul Ady Endre, numit Mecenţiu până în anul 1957, este atestat pentru prima dată în scris în anul 1319. După o pauză de aproape un secol, în anul 1414 localitatea este menţionată din nou în documente, nobilii şi iobagii din Mecenţiu participând la ocuparea forţată a moşiei Solduba.
Satul este de la început împărţit între mai multe familii de nobili mici. Abia în secolul al XVI-lea, printre numeroşi alţi proprietari, este înşirată şi familia locală Mindszenti. În perioada premodernă unul dintre cei mai importanţi proprietari din Mecenţiu, pe atunci parte a comitatului Solnocu de Mijloc, era familia Pelei. Cu centrul iniţial la Becheni (magh. Pele), familia s-a extins spre nord şi est, îndeosebi spre Satu Mare, Szabolcs şi Chioar, ajungând să deţină funcţii importante la nivel de comitat.
În secolul al XV-lea, Mecenţiu era un sat relativ bogat, impozitul datorat de locuitori, ce însuma 15 florini, fiind cel mai ridicat în comparaţie cu satele actualei comune Căuaş. Şi Mecenţiu a fost afectat de evenimentele militare din secolul al XVII-lea, fiind caracterizat de surse drept aproape pustiu încă din anul 1641. Până la începutul secolului al XVIII-lea însă populaţia satului creşte, ajungând, în anul 1715, la 108 locuitori, dintre care 90 maghiari şi 18 români. În 1720 existau deja la Mecenţiu 279 de persoane, 243 maghiari şi 36 români. În secolul al XIX-lea în sat funcţionau trei şcoli, două confesionale şi una de stat.
Biserica ortodoxă actuală, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită în 1901. În perioada anterioară exista o biserică din lemn datând din 1773. Intrarea este situată la nivelul turnului inclus în navă. Cea mai valoroasă piesă din mobilierul interior al edificiului de cult este iconostasul, realizat în secolul al XVIII-lea. Picturile de calitate sunt aşezate într-un cadru din lemn sculptat, decorat cu motive vegetale şi geometrice, pictat în auriu şi argintiu. Parohia romano-catolică a fost desfiinţată în secolul al XVII-lea, după ce locuitorii satului au trecut în masă la Reforma religioasă. În anul 1753 biserica satului este înapoiată catolicilor şi resfinţită. Edificiul de cult vechi a fost distrus de un incendiu la jumătatea secolului al XX-lea, cel nou, cu hramul Tuturor Sfinţilor, datând din anul 1954.
Fiul cel mai celebru al satului Mecenţiu este Ady Endre (1877–1919), personalitate marcantă a literaturii maghiare a secolului XX. Localitatea este cea mai importantă aşezare a cultului lui Ady, fiind astfel o ţintă semnificativă a turismului literar. Turiştii pot vizita casa construită în 1900 şi casa natală a poetului, amenajate ca muzeu memorial. La lucrările de restaurare a participat şi bunul său prieten, Aurel Popp. În anul 1957, numele satului Mecenţiu a fost transformat în Ady Endre, ca un tribut adus memoriei poetului. Sursa: muzeusm.ro
Nicolae Ghișan
