Paștele catolic este sărbătorit la o dată diferită de Paștele ortodox, însă tradițiile și obiceiurile se aseamănă destul de mult. Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este considerată cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, motiv pentru care credincioșii se pregătesc în fiecare an așa cum se cuvine.
În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.
În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
Tradiții din noaptea de Înviere
Printre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere sărbătorită de credincioșii romano-catolici se regăsesc: binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânăricântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită). Apoi se face procesiunea, se înconjură biserica de către preoţi şi credincioşi.
Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. O altă tradiție ste „vânătoarea de ouă” în grădini sau case.
Pentru masa de Paște, în principal, se gătesc preparate din miel. În unele regiuni, regăsim biscuiți care învelesc un ou întreg. Oul reprezintă viața și renașterea, iar învelirea lui reprezintă coroana.
Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În zilele noastre, este folosit și parfumul.
Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Cum se sărbătorește Paștele Catolic în Europa. Tradiții
Deşi obiceiurile fundamentale ale sărbătorii sunt comune atât romano catolicilor cât și ortodocșilor, există o serie de obiceiuri particulare la biserica romano-catolică. De asemenea, tradiţiile pascale au elemente specifice de la ţară la ţară. Iată câteva exemple.
Paștele catolic în Italia
În Italia, Paştele este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii. În Vinerea Mare, oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinţei.
Felul tradiţional de mâncare pentru masa de Paşti este agnellino – miel fript, cu piper. Pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii pregătesc o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.
În a doua zi de Paşti, Palio dell’Uovo este o competiţie unde ouăle sunt vedetele jocului şi are loc un dans special. Sunt multe legende legate de simbolul porumbelului.
Una dintre ele povesteşte că imediat după Paşti, în timpul confruntării de la Legnano, milanezii au ştiut că bătălia este în favoarea lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii.
De atunci, milanezii comemorează evenimentul mâncând prăjituri în formă de porumbel. Tot de Paşti, copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru.
În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în piaţa San Pietro.
De la balconul basilicii, Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ”urbi et orbi”. Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu solemnitate.
În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apă binecuvântată, pentru a aminti de botez.
Paștele catolic în Germania
În gospodăriile germane se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele cu ramuri înmugurite, narcise, salcie şi mlădiţe de grâu. Copacii împodobiţi cu ouă au făcut parte mult timp din sărbătoarea germană.
De Paşti copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite, iar copilul al cărui ou nu s-a spart îl obţine şi pe cel spart.
În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. În casele fermierilor, există obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.
Paștele catolic în Austria
În Austria se pregătesc două tipuri de ouă: unele pentru decor şi celelalte pentru consum. Ouăle decorate se agaţă la ferestre, pe crenguţe de salcie.
Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse în prealabil de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă.
Există de asemenea o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, oferită copiilor de naşi.
Paștele catolic în Olanda
În Duminica Paştelui, la masa ceremonială, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide.
În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc.
Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.
Paștele catolic în Ungaria
În Duminica Paştelui copii găsesc sub pat cadourile de Paşte. Apoi urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ouă de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată.
Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase.
A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite.
Obiceiul este prezent și în comunitățile maghiare din România.
Paștele catolic în Polonia
Celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare, şi continuă până a doua zi de Paşte. Cel mai important moment este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă.
Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, adesea din zahăr, ouăle, cârnaţii. Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea. A doua zi de Paşte se celebrează un obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă.
Nimeni nu rămâne uscat în această zi, iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate chiar pe stradă.
Paștele catolic în Portugalia
În nordul Portugaliei, în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, se alege un „mordomo”, care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul.
În sud, în dimineaţa de sâmbătă dinaintea Paştelui, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate.
Între specialităţile culinare tradiţionale se află friganelele de bacallao, un peşte oceanic. În regiunea Tras-Os-Montes se pregăteşte şi o plăcintă cu carne tradiţională.
Paștele catolic în Franța
În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere, vestind învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită.
Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume.
Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală” din ouăle strânse în Vinerea Mare.
Nicoale Ghişan
