Printre marile personalități politice, diplomatice și militare care au poposit în Sătmar în agitata perioadă ce a urmat primului război mondial a fost şi generalul francez Henri Mathias Berthelot.
Prima vizită a generalului francez în Transilvania după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, cu un tren special, avea să urmeze ruta Orșova, Caransebeș, Lugoj, Timișoara, Belgrad, Arad, Oradea, Debrecen-Carei, iar pe 30 decembrie Satu Mare, Baia Mare, Dej, Bistriţa, Cluj, Alba Iulia, Sibiu, în fiecare localitate având scurte întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei şi consiliilor naţionale locale.
Berthelot s-a întâlnit cu delegațiile reprezentative ale naționalităților din partea de vest a României Mari, și a luat act de atrocitățile brutale comise de către unguri (bolșevizați sau anarhici) în zonele pe care încă le stăpâneau la acea dată, teritorii de pe care nu voiau să se retragă, deși aliații le-o cereau. Apoi, trebuie spus că turneul generalului francez avea loc după ce patru imperii se destrămase (Țarist, Otoman, German și Austro-Ungar), și abdicase necondiționat, iar prezența sa se dorea una pacificatoare într-o zonă în care românii își declarase Unirea la 1 Decembrie 1918, și pe care administrația ungurească și armata nu o părăseau.
Cartea semnată de col. (r) Dr. Constantin Moșincat cu titlul: „Generalul Henri Matias Berthelot – prima vizită în Ardeal după Marea Unire”, sintetizează impresiile de călătorie prin Ardeal care întregesc pe cele din timpul celor 18 luni petrecute în România şi în contact strâns cu armata, când a putut să studieze şi să înţeleagă bine caracteristica sufletului românesc, căruia cu plăcere viu să-i dau o nouă mărturie, după cum scria în raportul său generalul francez.
Dacă la Arad, maghiarii l-au primit cu focuri de puşcă şi revolver, cu vărsări de sânge românesc, la Sibiu românii l-au primit cu o dragoste negrăit de mare. La fel a fost primit și la Satu Mare și Carei, chiar dacă poștașii maghiari au ascuns telegrama cu data sosirii lui. Vizita generalului francez a fost anunţată doar cu trei zile înainte. Stă mărturie scrisoarea trimisă de Ştefan Cicio Pop lui Ilie Carol Barbul, care pe atunci ocupa funcţia de secretar al Consiliului Naţional Român Comitatens Satu Mare, din data de 27 decembrie 1918. În scrisoare se preciza că generalul francez urma să treacă prin gara din Satu Mare, unde trenul făcea o escală pentru ca acesta să poată avea o discuţie cu oficialii români din zonă. În acea epistolă se arăta traseul urmat de general până la Satu Mare, scopul vizitei şi modul de organizare a ei: „Vă rog cu insistenţă ca să faceţi tot posibilul ca în toate gările să fie primit de poporul din sate în mod demn…Poporul să fie avizat, să se adune în gări, să cânte coruri…Să faceţi ovaţii măreţei Franţe şi excelenţei sale, pentru sincera promovare a interesului poporului românesc” – sugera Ştefan Cicio Pop în setul de „Instrucţiuni”. Nu cunoaştem exact motivul pentru care generalul francez şi-a schimbat traseul iniţial. El trebuia să ajungă la Carei dinspre Debreţin, conform spuselor lui Cicio Pop, dar din relatarea faptelor făcută de ziarul „Renaşterea”, ce apărea la Baia Mare, se pare că trenul a urmat ruta Arad-Oradea-Carei-Satu Mare. La Careii Mari, gărzile secuieşti i-au oprit pe români să vină în număr foarte mare la gară. Stă mărturie o relatare a vicarului George Marchiş, care afirmă că „armele ungureşti i-au oprit pe români să-şi arate dragostea faţă de marele bărbat şi soldat”.
La Satu Mare lucrurile au stat mai bine. În data de 30 decembrie o mare mulţime de localnici s-a adunat în jurul gării pentru a-l vedea pe generalul-erou. Acelaşi ziar „Renaşterea” relata despre sosirea lui Berthelot la Satu Mare următoarele: „În ziua de 30 decembrie 1918, românii din comitatul nostru au primit cu un nespus de mare entuziasm pe marele lor binefăcător, pe viteazul şi pe învingătorul general Berthelot a cărui merite câştigate şi în România şi în bătăliile contra Puterilor centrale sunt cunoscute. Din Carei, trenul vine la Satu Mare, unde domnul avocat Ilie C. Barbul, ca oratorul românilor, îi aduce un omagiu Franţei şi marelui ei general”. Trenul a staţionat în gară în jur de o oră. Generalul francez era însoţit de colonelul român Radu Rosetti. Erau prezente în gara din Satu Mare şi gărzile naţionale române din Sătmărel şi Doba conduse de dr. Vasile Mărcuş şi Traian Cavași.
Atmosfera este descrisă în felul următor: „când trenul a intrat în gară, românii aflaţi acolo au făcut aşa mare demonstraţie, că atât comisarul Rosastzki cât şi garda maghiară au rămas uimiţi. Uralele s-au auzit până departe în oraş”. Din partea delegaţiei române au intrat în vagonul în care era generalul Berthelot, dr.Ilie C. Barbul, dr.Valeriu Mărcuş şi Traian Cavaşi. Colonelul Rosetti, bun cunoscător al limbii franceze, a fost şi pe post de translator, reproducându-i lui Barthelot discursul delegaţiei române.
Un rezultat al discuţiei a fost şi faptul că Berthelot a aprobat doleanţa părţii române care a cerut ca denumirea de Satu Mare să o înlocuiască pe cea de Szatmar.
Din Satu Mare trenul a pornit spre Baia Mare, a trecut prin Dej şi a ajuns la Bistriţa, în data de 31 decembrie 1918. În acea localitate generalul şi-a petrecut şi Revelionul.
Sursa: Marius Horșia – Eroii neamului
Nicolae Ghișan
