REPORTAJUL SĂPTĂMÂNII LA VERTICALI PENTRU ROMÂNIA

       

      De: VALERIU IOAN - SENIOR EDITOR LA VERTICALI PENTRU ROMÂNIA, VICEPREȘEDINTE AL UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA FILIALA SATU MARE;

     Iată că a trecut încă un an de comemorare a atrocităților comise de autoritățile germane și românești față de populația evreiască din România. Încă un an în care, într-un fel sau altul, ne dăm arama pe față și arătăm cât de omenoși, sau nu … suntem față de aproapele care nu e de aceeași rasă, religie, convingeri cu noi.

        Miercuri, elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din țară, coordonați de cadre didacțice au marcat ZIUA NAȚIONALĂ A HOLOCAUSTULUI EVREILOR DIN ROMÂNIA.                  Unii dintre noi, aflând despre aceste activități, am fost empatici la mesajele de durere ale semenilor aflați sub vălul cernit al durere; în vreme ce alții, am înjurat, am comentat, am lansat ipoteze cu caracter șovin antisemit, rețelele sociale fiind folosite (într-un sens sau altul), pentru a ne arăta omenia, sau disprețul față de cel care nu e în tabăra noastră.

LACRIMI  ȘI  TEROARE  DINCOLO DE TIMP

          Vă spuneam la începutul reportajului, că au fost și oameni în adevăratul sens al cuvântului, care au dorit să fie alături de semenii lor aflați în suferință.

ELEVII DIN ȘCOLILE GIMNAZIALE ”VASILE LUCACIU”  CAREI  ȘI  ”ION CREANGĂ” SATU MARE  AU MARCAT  ZIUA NAȚIONALĂ A HOLOCAUSTULUI EVREILOR DIN ROMÂNIA

        La Școala Gimnazială ”VASILE LUCACIU” din Carei, elevii claselor VII A și  VII B, coordonați de doamna profesoară Nicoleta Ioan,  au avut ocazia de a asculta realități, detalii și statistici despre holocaustul evreilor români, de la doamna Elisabeta Weinberger. Fiică de deportați în lagărul de exterminare de la Auschwits, sub imperiul amintirilor de tristă amintire, doamna Weinberger le-a vorbit copiilor despre evenimentele de atunci:

Holocaustul din România a fost unul dintre cele mai tragice capitole ale istoriei țării în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial

          Sub regimul condus de mareșalul Ion Antonescu, România a colaborat cu Germania nazistă în implementarea politicilor antisemite și a genocidului împotriva populației evreiești și rrome. Iată câteva date statistice esențiale despre Holocaustul din România: Înainte de Holocaust, în anul 1930, România avea o populație evreiască de aproximativ 756.930 de persoane (aproximativ 4% din totalul populației), iar cele mai mari comunități evreiești se aflau în regiunile Moldova, Basarabia și Bucovina.

Deportări și exterminări

În Transnistria (o regiune de ocupație românească din Ucraina, în timpul războiului), între 1941 și 1944, regimul Antonescu a deportat aproximativ 147.000-150.000 de evrei din Basarabia, Bucovina și din alte regiuni; dintre aceștia, aproximativ 90.000-120.000 murind din cauza execuțiilor, foametei, bolilor și condițiilor inumane de detenție.

          În regiunea Iași, la sfârșitul lunii iunie 1941, autoritățile române au inițiat un pogrom împotriva evreilor, în urma căruia au fost uciși între 13.000 și 15.000 de evrei, în timp ce evreii din Regatul României (Muntenia, Oltenia, sudul Moldovei) nu au fost deportați în masă, dar au fost supuși discriminării severe și restricțiilor.

Pierderile umane

Se estimează că în timpul Holocaustului în România și în teritoriile controlate de aceasta, între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni au fost uciși, sau au murit din cauza persecuțiilor. Aproximativ 11.000 de romi au fost deportați în Transnistria, dintre care între 6.000 și 7.000 au murit din cauza condițiilor de trai inumane.

Școala Gimnazială ”ION CREANGĂ” din Satu Mare a marcat Holocaustul  evreilor din România

printr-o prezentare făcută de elevii Vălean Cristina Iasmina și Mașca Mihnea Matei, din clasa a VIII-a A.

Cei prezenți au  urmărit secvențe din filmul artistic american ”Lista lui Schindler”, pentru ca momentul să fie întregit de Imnul Evreilor din lagărele de exterminare naziste ”Dona, Dona” , sub interpretarea copiilor din clasa a IV- a A. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu profesorii Arleta Tașcău, Margareta Pop, Crina Dărăban și Doina Feher.

Politici antisemite

Revenind la prezentarea momentului istoric, putem spune că regimul Antonescu a implementat politici dure împotriva evreilor, cum ar fi confiscarea proprietăților, excluderea din viața economică și educațională și restrângerea drepturilor civile.

De asemenea, a existat o puternică propagandă antisemită care a promovat ură împotriva evreilor, considerându-i responsabili pentru comunism și pentru multe dintre problemele economice și politice ale României.

Rezistență și salvare

Cu toate măsurile draconice impuse și puse în aplicare de autoritățile vremii, în anumite cazuri, evreii au reușit să supraviețuiască datorită sprijinului unor organizații umanitare și unor oficiali români care au ajutat la eliberarea lor sau au oferit protecție; astfel, spre finalul războiului, în 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste, situația evreilor începând să se îmbunătățească, deși pierderile erau deja masive.

 Holocaustul din România a fost unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria evreilor din această regiune, iar impactul său se resimte și astăzi în memoria colectivă a poporului român

Cu toate acestea, în timp ce unii semeni își plâng strămoșii dispăruți în cele mai crunte și ne-umane condiții, unii dintre noi ne permitem să le batjocorim și acum existența. Comentarii ca: ”Sub ochii noștri se întâmplă tot ce e mai rău... Evreii vor deveni majoritari, măcar sa ma înșel”; ”Ati innebunit pentru toate natiile faceti ceva numai pentru natia romana nu faceti nimica.Ce avem noi cu evrei sa se sarbatoreasca la ei”; ”Ati inebunit ?; Da evrei tin comemorare in tara lor pentru romani?” etc., ne demonstrează că dincolo de gravele greșeli de ortografie și de exprimare,  pericolul șovinismului naționalist ”de șanț” nu a dispărut, mai mult … riscă să ne pună în gardă că pericolul extremismului de orice fel este în înflorire; rețelele sociale, lumea politică și societatea fiind infectate de efectele  lui. Oare dorim să trăim încă odată experiența deportărilor și cruzimea lagărelor de exterminare? O să-mi închei discursul cu vorbele marelui Nicolae Iorga: ”Cine uită, nu merită!”