Agenția Națională Antidrog a prezentat rezultatele celui mai recent studiu privind consumul de alcool, tutun, droguri, utilizarea Internetului și participarea la jocurile de noroc în rândul elevilor de 16 ani. Studiul ESPAD (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) reprezintă monitorizarea problematicii comportamentelor de consum în rândul elevilor de 16 ani de la nivel european, fiind inițiat de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri (CAN-Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/ Suedia) şi Council of Europe – Cooperation Group to Combat Drug Abuse and Ilicit Trafficking in Drugs (Pompidou Group) și promovat de Observatorul European de Droguri și Toxicomanii (EMCDDA).
După creșterile anterioare înregistrate în perioada 2003-2011, în România, consumul de droguri ilicite rămâne stabil în acest grup populaţional (10,9%), fiind în continuare sub media europeană (17,8%). Consumul de tutun în rândul elevilor de 16 ani se menține la niveluri similare celor din 2011 (51,7%), dar există semne de îngrijorare în această privință, valorile sale fiind peste mediile europene (45,6%). Deși înregistrează o ușoară scădere, consumul de alcool se află în continuare la un nivel ridicat (77,9%), fiind însă sub media europeană (80,3%). O atenție deosebită a fost acordată și provocărilor generate de noile substanţe psihoactive și de noile comportamente dependente (utilizarea Internetului și participarea la jocuri de noroc). Acestea sunt cele mai importante concluzii prezentate astăzi, de Agenţia Naţională Antidrog, cu ocazia lansării rezultatelor celui mai recent studiu naţional privind consumul de alcool, tutun, droguri, utilizarea Internetului și participarea la jocurile de noroc în rândul adolescenților de 16 ani.
Studiul se desfăşoară la intervale de 4 ani, pe grupuri ţintă formate din adolescenţii de 16 ani care urmează cursurile de zi în instituţiile de învăţământ postgimnazial. Componenta naţională a studiului ESPAD a fost realizată în anul 2015 de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza metodologiei internaţionale şi cu coordonarea tehnică a cercetător dr. Silvia Florescu din cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar. Pentru studiul ESPAD realizat în România, s-au luat în considerare adolescenţii născuţi în anul 1999, eşantionul fiind de 3500 elevi (1711 băieți, 1789 fete), selectaţi din 170 şcoli (339 clase a IX a şi a X a). Perioada de colectare a datelor a fost 11-29 mai 2015.
Consumul de tutun și alcool continuă să înregistreze valori ridicate Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior, fiind peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% față de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.
Proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică este de 77,9%, aflându-se în scădere faţă de studiile anterioare şi situându-se în continuare sub media ESPAD în valoare de 80,3%.
De asemenea, în anul 2015, consumul de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 68,9% şi urmează tendinţa europeană, scăzând faţă de valorile înregistrate în studiile anterioare, şi plasându-se în continuare sub media ţărilor ESPAD în valoare de 70,9%.
Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai reduse în România față de 2011 (scăzând de la 49%, la 47%). Valoarea observată în 2015 în România este similară mediei ţărilor ESPAD (47,5%).
Consumul vreunei băuturi alcoolice până la vârsta actuală este de 83,7% în rândul băieţilor (peste media europeană – 81,5%) şi de 72,3% în rândul fetelor (sub media europeană – 79,3%).
Consumul de droguri ilicite rămâne stabil în rândul elevilor de 16 ani Urmând tendința europeană, și la nivel naţional, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9%. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieţilor – 13,6%, faţă de 8,4%. Dacă ne referim la drogurile ilicite incluse în studiul desfăşurat în România, atunci consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 15%.
Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis – 8,1%. Urmează: NSP cu 5,1%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene – 2,4%, ecstasy – 2,1%, heroină – 1,7%, ketamină – 1,8%, droguri injectabile – 1,3%, crack – 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene – 1,2%, metamfetamine – 1% şi GHB – 1,1%.
Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mic (de-a lungul vieții: 8,1% față de 16,5%; în ultimul an: 6,1% față de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, față de media europeană în valoare de 6,8%).
După canabis, pe poziţia a doua, în topul celor mai consumate droguri în rândul elevilor din România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP). Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat. Pentru consumul în ultimul an, 3,1% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind în scădere faţă studiul anterior, când a fost observată o valoare de 4,2%.
Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi, fiind peste media europeană - 2,2%.
În ceea ce priveşte consumul de ecstasy, se observă o menţinere a consumului de-a lungul vieţii, la nivelul valorii înregistrate în studiul anterior – 2,1%, faţă de 2%. În mod similar, şi în cazul consumului de ecstasy din ultimul an, valoarea se menţine la acelaşi nivel cu cel observat în 2011, respectiv 1,4%.
În cazul solvenţilor/ substanţelor inhalante, se observă o înjumătăţire a valorii consumului de-a lungul vieţii de la 7%, la 3,6%, Totodată, se reduce la jumătate consumul de solvenţi/ substanţe inhalante din ultimul an, valoarea acestuia atingând în 2015 nivelul de 2,1%, faţă de 4,2% în 2011. În schimb, faţă de studiul anterior, nivelul consumului din ultimele 30 zile rămâne constant pentru acest tip de drog.
Cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante – 1,8%, din totalul respondenţilor. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile - 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) – 1,3%.
Percepţia unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 30,4% şi 37,5%. Comparativ cu studiul anterior, se remarcă o percepţie mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP, proporţia celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum fiind de 28% în 2015, față de 30,8% în 2011. În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenţii consideră în proporţii mai mici că ar exista riscuri ridicate în cazul unui consum experimental de: canabis – scădere de la 46,1%, la 37,5%, ecstasy – scădere de la 39,2% la 30,4%, amfetamine – scădere de la 44,3% la 37,1%.
În ceea ce privește consumul regulat de droguri, adolescenţii atribuie cele mai ridicate riscuri consumului de NSP – 60,4%, respectiv consumului de canabis – 60,2%.
Alte tipuri de comportamente dependente Participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din România o valoare de 13,1%, situându-se la nivelul mediei europene, în valoare de 13,7%. Interesul pentru acest gen de activităţi este mult mai mare în rândul băieţilor, care înregistrează un nivel al participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 21,6%, în timp ce, fetele au declarat în proporţie de doar 5% o participare la astfel de activităţi. Ambele valori se înscriu în tendinţele înregistrate la nivel european – 22,8% băieţi şi 4,7% fete.
În funcţie de tipul jocurilor de noroc pe bani la care au participat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, adolescenţii din România au declarat în proporţie de 24,3% implicarea în jocuri mecanice online, în timp ce, 21,1% au preferat să participe la jocuri de cărţi sau zaruri, la jocuri de tip loterie sau la pariuri sportive.
În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, numărul mediu de zile, din ultimele 7 zile, în care a utilizat internetul este de 4,4 zile în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind sub media europeană, în valoare de 5,8 zile. Interesul pentru utilizarea Internetului este uşor crescut în rândul fetelor, care au petrecut în medie 4,6 zile, faţă de 4,2 zile câte au dedicat băieţii acestui tip de activităţi. Motivul cel mai des invocat pentru utilizarea Internetului pe durata a cel puţin 4 zile, din ultimele 7 zile, a fost participarea la reţelele de socializare – 67,2% (sub media europeană în valoare de 78,4%). Alte motive indicate de elevi au fost: transfer/ descărcare muzică – 33,3%, pentru a citi sau a pentru a căuta informaţii – 33,1%, participare la jocuri online – 21,5%, căutare, vânzare sau cumpărare diverse – 9% şi participare la jocuri de noroc – 3,6%.
Concluzii România continuă să se numere printre ţările europene cu un consum scăzut de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului.
Măsurile luate atât în planul reducerii cererii de droguri, prin numeroasele proiecte de prevenire derulate în perioada 2012-2015, cât şi în cel al combaterii, prin activităţile de control derulate la nivel teritorial de echipele mixte, au determinat o menţinere a consumului oricărui tip de drog ilicit la nivelul studiului anterior.
Parteneriatul dezvoltat cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, atât la nivel central, cât și în plan local, a contribuit în mod semnificativ la realizarea unei preveniri standardizate a consumului de tutun, alcool și droguri implementate în școli, colaborarea instituțională fiind esențială pentru atingerea obiectivelor stabilite.
În sensul continuării acestor demersuri, Agenţia Naţională Antidrog va avea în vedere adecvarea intervenţiilor în funcţie de caracteristicile consumului şi ale consumatorilor. În acest sens, se va urmări elaborarea şi dezvoltarea de programe coerente, structurate şi eficiente de prevenire selectivă a consumului de droguri și, totodată, implementarea unor campanii și proiecte de informare a categoriilor vulnerabile în legătură cu riscurile pe termen scurt, mediu şi lung ale uzului, abuzului şi dependenţei de droguri.
