Vocabularul românesc a fost influenţat de-a lungul secolelor, în special în Transilvania, de limbile popoarelor care au ocupat vremelnic aceste meleaguri. Ungurii, saşii şi chiar turcii au determinat îmbogăţirea limbajului românesc, unele dintre aceste cuvinte fiind folosite şi astăzi.
Pentru cei care poate vor să-și aducă aminte de unele arhaisme sau regionalisme folosite în copilărie, dar și pentru cei care nu le-au auzit până acum, prezentăm mai jos câteva provincialisme, ungurisme și alți termeni care se foloseau în Transilvania, publicate în ziarul Vestea (Alba Iulia) din 1924.
Ungurisme. Mulţi spun şi azi
Birău – Judecător
Şuster – pantofar
Şnaider – croitor
Nădragi – pantaloni
Făgădău – crâşmă
Termeni ungureşti existau şi pentru îmbrăcăminte şi obiecte casnice:
Căput – surtuc
Nădragi – pantaloni
Colop – pălărie
Fizuri – şireturi
Chişchineuţ – batistă
Papir – hârtie
Ircă – caiet
Casten – dulap
Chefe – perie
Cocie – trăsură
Platăn – cuptor
Cufăr – geamantan
Taşcă – geantă
Dintre acestea, cuvintele colop, nădragi şi cufăr sunt des întâlnite şi astăzi în vocabularul local, mai ales în zona Munţilor Apuseni. Alte cuvinte de influenţă maghiară sunt:
Leveş – supă
Mozi – cinema
Işcoală – şcoală
Bolt – prăvălie
Potică – farmacie
Ticlăzău – fier de călcat
Biriş – servitor
Gyorş – accelerat
Farbă – culoare
Glajă – sticlă
”Bolt” şi ”glaja” sunt cuvinte prezente şi acum în vocabularul local din Transilvania, la fel ca şi ticlazăul (fier de călcat încălzit cu jar de la sobă).
La oaspeţi le ziceau vindici (cei de la periferia Ardealului le spuneau goşti şi vendeglăi), iar la prăvălie trimit după răşcaş în loc de orez, şi după o ”dărabă de box, adecă o bucată cremă de ghete”. O altă categorie de termeni erau regionalismele sau provincialismele, cele mai multe nemaifiind utilizate acum:
Potracăr – advocat
Pătrupop – protopop
Portroz – portret
Ghibol – locomotive
Chicioare – picioare
Bomboz – bomboane
Pită – pâine
Coleşe – mămăligă
Pupăză – colac
Pupurez – colăcel
Baraboi, cucule – cartofi
Pucioasă, scăpăruşe – chibrituri
Şcodent – student
Sperez – sper
Ştempel şi pecet – timbru
Dintre acestea mai recunoaştem în vocabularul din prezent ”chicioarele”, ”coleşa”, ”ştempelul” şi ”pita”, cuvânt folosit chiar şi la nivel urban.
Regionalisme şi arhaisme din Transilvania:
A îmblăti – a treiera
Bagău – tutun ţinut la măsea
Buiac – răsfăţat, dezmierdat
Boactăr – paznic de noapte
Crampă – ţuică de prune fiartă
Căuaci – potcovar
Cătrănit - nervos
Chilav – accidentat, lovit
Cipcă – dantelă făcută cu acul
Ghezăş – trenul mocăniţa
Drugă – sucitoare, făcăleţ
Fluştuc – a mânca fără să te saturi
Galiţe – găini, păsări
Gârlici – intrarea în pivniţă
Hamniş – şmecher
Hăndrălău – bărbat destrăbălat
Jilău – rindea
Laibăr – haina de lână
Lepedeu – cearşaf
Mahăr – om care se ţine măreţ
Măştihoaie – mama vitregă
Modru – posibil
Ocoş – bun de gură, sfătos
Păsat – făină de porumb nou, măcinată mare
Ponţos – punctual, fix
Pozme – vorbe fără rost
Puiuc – sertar
Rumenele – ruj, cosmetice
Sâmbrie - plata din slujit
Sfârnar - negustor
Şpilăr – isteţ
Stelaj – raft, mobilier de bucătărie unde se pun vasele
Târnaţ – coridor deschis
Ţitroame – lămâi
Nicolae Ghisan
