Începe războiul pentru bugetul UE. Statele dezvoltate vor să plătească mai puţin pentru cele sărace

Cel mai important subiect dezbătut în aceste zile la Bruxelles este bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Înainte de ședința Consiliului European de joi, unde președintele Charles Michel va încerca să obțină un consens, au apărut tensiuni puternice între statele membre, dar și între instituțiile europene în legătură cu viitorul buget multianual 2021-2027. România este afectată direct de aceste negocieri. În timp ce marii contribuabili cer reducerea fondurilor pentru agricultură și coeziune (adică bani pentru autostrăzi, drumuri sau extinderea rețelelor de gaze), țara noastră are cea mai mare nevoie de fondurile respective. Propunerea făcută de președintele Consiliului European are în vedere alocarea unui procent de 1,074% din Venitul Național Brut al Uniunii, adică aproape 1 100 de miliarde de euro. Suma este apropiată de cea propusă în decembrie de președinția finlandeză a Consiliului UE (1,07%, respectiv 1 087 miliarde euro), însă cu 240 de miliarde mai mică decât propunerea Parlamentului European. Legislativul a cerut un buget echivalent cu 1,3% din venitul național brut. Dincolo de propunerile făcute, pe fondul ieșirii Regatului Unit din UE, marii contribuabili, printre care Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Germania cer o reducere a bugetului pentru următorii 7 ani cu aproape 80 de miliarde de euro, iar sumele cele mai mari să fie redirecționate de la Politica Agricolă și de Coeziune spre noile provocări asumate de Comisia Europeană, precum schimbările climatice, digitalizare și securitatea Uniunii Europene.