Armata ucraineană a lansat vineri dimineaţa o vastă operaţiune militară împotriva oraşului separatist prorus Slaviansk, au declarat rebelii. Doi militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce două elicoptere MI-24 au fost doborâte cu lansatoare de rachete portabile în apropiere de Slaviansk, bastionul insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei, a anunţat Ministerul Apărării.
“Aparatele au fost doborâte de persoane necunoscute, care au folosit lansatoare de rachete portabile. Doi militari ucraineni au fost ucişi şi mai mulţi au fost răniţi în aceste tiruri”, a declarat ministerul într-un comunicat.
Primul bilanţ oficial al Ministerului de Interne a anunţat doborârea unui elicopter şi uciderea unui pilot.
“Un pilot a murit şi sunt şi răniţi”, scrie pe pagina sa de Facebook ministrul ucrainean de Interne Arsen Avakov, care susţine că se află la faţa locului cu ministrul Apărării. “Faza activă” a operaţiunii a fost lansată la ora 04.30 dimineaţa la Slaviansk şi Kramatorsk, a adăugat el. Serviciile de securitate SBU au confirmat, la rândul într-un comunicat că un “elicopter a fost doborât, ceea ce demonstrează (prezenţa) unor specialişti militari străini”.
Tiruri de armă şi explozii puternice au răsunat în nordul oraşului, a constatat AFP.
“Este un atac de anvergură totală”, a declarat purtătoarea de cuvânt a rebelilor pentru AFP, afirmând că un elicopter ucrainean a fost doborât.
Militarii ucraineni au preluat un punct de control al rebelilor din sudul oraşului unde staţionează zeci de blindate, a constatat AFP. Oraşul Slaviansk rămâne relativ calm.
Primarul autoproclamat al Slaviansk, liderul separatist Viaceslav Ponomarev, a avertizat de mai ulte zile asupra unui atac ucrainean.
Rebelii pe care îi conduce aici deţin de o săptămână o echipă formată din 11 observatori ai OSCE, şapte străini şi patru ucraineni. Negocierile pentru eliberarea lor sunt în impas.
Slaviansk face parte din cele 12 oraşe din estul ucrainean aflate sub controlul separatiştilor proruşi. Kievul acuză Rusia, care a anexat deja Crimeea în martie, că dirijează ostitilităţile, ceea ce Moscova dezminte.
Situaţia din Ucraina şi soarta observatorilor OSCE vor figura vineri în centrul întâlnirii dintre preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi cancelarul german, Angela Merkel, care vor avea prima întâlnire bilaterală de la începutul crizei ucrainene.
La Berna, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier se va întâlni cu omologul său elveţian Didier Burkhalter, actualul preşedinte al Organizaţiei pentru cooperare şi securitate în Europa.
Angela Merkel i-a cerut joi preşedintelui rus Vladimir Putin să îşi “folosească influenţa” în dosarul observatorilor reţinuţi, în timp ce negocierile par să tergiverseze de mai multe zile.
În cursul unei conversaţii telefonice, cei doi lideri au insistat asupra “importanţei medierii” OSCE în Ucraina.
Integritatea teritorială ameninţată
Considerând că integritatea teritorială a Ucrainei este ameninţată, preşedintele interimare Oleksandr Turcinov a reintrodus joi încorporarea obligatorie în armată, în faţa deteriorării situaţiei în est.
Cu puţin timp înainte, la Doneţk, principalul oraş din regiunea rebelă, sediul Parchetului regional al fost luat cu asalt în mai puţin de o oră de o mulţime de manifestanţi proruşi, ilustrând neputinţa tot mai mare a autorităţilor ucrainene de a asigura ordinea în provincie.
Poliţiştii care ar fi trebuit să protejeze clădirea au fost loviţi înainte de a putea părăsi locul şi au fost dezarmaţi, au constatat jurnalişti ai AFP.
Potrivit presei locale, bărbaţi înarmaţi şi cu cagule au preluat controlul sediului Parchetului din oraşul Gorliovka, în cursul serii. Ei au luat computere şi au ars dosare în curtea clădirii.
Rebelii proruşi, ostili puterii instalate la Kiev după înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici, au continuat în ultimele zile să îşi extindă zona de control. Ei controlează în prezent clădiri strategice (primăria, sediul poliţiei şi serviciile de securitate) în peste 12 oraşe.
Planul FMI “remaniat” în caz de pierdere a regiunilor
Bătălia dintre Kiev şi Moscova continuă pe fronturile militar, economic sau diplomatic.
La Kiev, autorităţile au efectuat exerciţii militare în noaptea de miercuri spre joi. Membri ai unităţilor speciale din garda prezidenţială, la bordul a circa zece blindate, au încercuit clădirea Parlamentului, iar trăgători de elită au fost paraşutaţi pe acoperiş.
Atent să priveze de argumente separatiştii, Guvernul ucrainean a anunţat că are în vedere un referendum pe tema unităţii naţiunii ucrainene şi a descentralizării, în paralel cu alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai.
Rusia a calificat ideea drept “cinică” şi a repetat că Kievul trebuie să înceteze “operaţiunile militare împotriva propriului popor”, o aluzie la operaţiunea “antiteroristă” lansată de autorităţi în estul ţării.
Fondul Monetar Internaţional, care a votat joi un plan de ajutor de 17 miliarde de dolari, a admis, la rândul său, că acest plan va fi “remaniat” în cazul pierderii regiunilor din est.
Potrivit FMI, provinciile din est (Doneţk, Lugansk, Harkov) reprezintă peste 21 la sută din produsul intern brut (PIB) al ţării şi 30 la sută din producţia sa industrială.
Condiţionaţi de măsuri economice drastice, împrumutul de 17 miliarde de dolari promis în doi ani de FMI Ucrainei se înscrie într-un plan de susţinere global, de 27 de miliarde de dolari promişi de comunitatea internaţională.
Printre condiţiile impuse de FMI figurează o creştere de 50 la sută a preţului la gaze pentru particulari, ce a intrat în vigoare joi. O nouă creştere de 40 la sută ar urma în doi ani.
O reuniune consacrată securităţii aprovizionării Ucrainei şi UE cu gaz rusesc va avea loc vineri la Varşovia, între comisarul european al Energiei Gunther Oettinger, şi miniştrii rus şi ucrainean ai Energiei.
