Marea minune a lumii
A opta minune a lumii Ştim că s-a născut cea dintâi. Înainte de Templu, de Colos, de grădini suspendate, S-a născut copilul! Aşa-i că nu-s şapte? Să sune trâmbiţele omenirii, S-audă şi negru şi alb şi galben Că legea cea mai firească a firii E dragostea pentru marea minune a lumii! Foamea lumii De ce mai mor copii de foame? Bucuria lor, pierdută-n neguri, Dorul de mâncare pulverizat în spaţii... Refuzăm s-auzim de tunuri, Vorbim de pâine pentru naţii... Sărman micuţ, lipsit de basme, În universul conturat Pe cerul tău nu s-a arătat Lumea albelor fantasme. Va răsuna globul de grâne, Să-şi schimbe forma suspinând Şi neputând de-atâta zbucium Ne vom auzi strigând: De ce mai mor copii de foame pe pământ!Teodor Curpaş
