Zeci de cavaleri şi domniţe în rochii dantelate şi-au dat întâlnire în weekend-ul trecut la Carei, unde timp de două zile, respectiv sâmbătă şi duminică, în incinta Parcului Dendrologic al Castelului Karolyi a avut loc cea de-a doua ediție a Festivalului Medieval Villa Karul. Pe toată durata Festivalului Medieval au fost organizate turniruri, spectacole de dans şi poezie, dar și mai multe ateliere meşteşugăreşti interactive. Evenimentul a fost organizat de către Direcția de Cultură a Municipiului Carei și Fundația Centrului de Promovare a Turismului Cultural “Grof Károlyi”, cu sprijinul Primăriei și a Consiliului Local Carei.
Cavaleri şi domniţe din toată Transilvania În cadrul evenimentului au participat Paladinii din Terra Medies (Mediaş), Grupul Reenactor Ezüst Sólyom (Oradea), Lupii de Fier ai Apoulonului (Alba Iulia), Arcașii Corvus Regia (Carei), Fire Dreams – spectacol cu foc (Mediaş), Asociația Culturală Aranykapu (Satu Mare), Asociaţia Turul-Sas (Baia Mare), Asociaţia Culturală Borókagyökér (Satu Mare), dar şi Trupa de Teatru M.E.E.M. a Centrului Cultural Carei. “Este cea de-a doua ediţie a Festivalului medieval la Carei. Încercăm şi în acest an să reînviem atmosfera medievală în jurul Castelului Karolyi, drept pentru care am invitat trei ordine de cavaleri din Mediaş, Oradea şi Alba Iulia. Vor fi arcaşi, vor fi mici meşteşugari din diferite zone ale ţării. Şi, bineînţeles, programe interactive pentru copii. Vom avea un cort de poezie medievală, concerte de muzică medievală, chiar şi un spectacol cu foc în încheierea primei seri a festivalului. Festivalul va dura două zile şi sperăm să aducă cât mai mulţi curioşi aici, la Carei. Şi, de ce nu, cât mai mulţi turişti”, a declarat directorul Direcției de Cultură a municipiului Carei, Bogdan Georgescu.
Multe noutăţi în acest an Faţă de anul trecut, la ediţia din acest an se vor mai amplasa standuri cu vinuri Nachbil – din cramele fostelor domenii ale familiei Károlyi, plăcinte şi ştrudel. “În acest an avem mai mulţi meşteşugari şi contractul cu meşteşugarii pentru ediţia din acest an a fost modificat astfel încât pe tot parcursul evenimentului să se ocupe şi de copii, să aibă ateliere interactive cu copii. În afară de asta, am încercat să aducem produse gastronomice din regiune. Vorbesc aici de ştrudel, de plăcinte locale. Avem degustări de vinuri din beciul familiei Karolyi din Beltiug şi alte produse tradiţionale din zonă. Şi, ca noutate, mai avem un cort cu produse locale. Mă refer aici la produse promoţionale legate de castel şi municipiul Carei”, a mai declarat Bogdan Georgescu.
Lupte pe bune Grupul Reenactor Ezüst Sólyom din Oradea a participat în număr mare la Carei, propunându-le spectatorilor mai multe momente antrenante. “Suntem o echipă din Oradea. Numele nostru este Ezüst Sólyom. Ne-am format de trei ani de zile. Ceea ce noi arătăm la vizitatori este atmosfera din secolul XI, mai precis viaţa vikingilor, a ruşilor. Luptele noastre sunt fără coreografie, la full-contact. Adică ne lovim pe bune. În principiu, noi facem luptă, antrenament, luptă. Fetele mai fac cusături, lucru de mână. Băieţii mai fac armuri. Cam cu asta ne ocupăm noi la festivaluri”, a declarat Aranyi Iozsef, unul dintre liderii Grupului Ezüst Sólyom.
Trecutul, reînviat la Carei Paladinii din Terra Medies au precizat că încearcă să reînvie atmosfera din secolele IX-XIII, cu tot ce înseamnă acea perioadă. “Noi suntem Paladinii din Terra Medies din Mediaş. Ne-am înfiinţat în anul 2010. Am fost mai mulţi băieţi şi fete, iar în prezent suntem 25-27 de membri. Deci, noi încercăm să reînviem trecutul, să facem aproximativ cum a fost în secolele IX-XIII, acea perioadă o reprezentăm noi. Eu sunt unul dintre fondatorii asociaţiei, pentru că îmi place istoria, în primul rând, şi tot ceea ce a fost în trecut. Noi credem că în acea perioadă a fost mai bine decât în prezent. Noi încercăm să readucem şi să prezentăm tot ceea ce a fost în acea perioadă, cât putem, bineînţeles”, a declarat Domniţa Mirela, membru fondator al Paladinilor.
Unelte dacice, fabricate la Carei Scorillo Mamusa - numele de scenă al unui priceput meşter fierar - a fost prezent sâmbătă şi duminică la Carei, arătându-le sutelor de participanţi cum se fabricau armele în vremea dacilor. “Un fierar făcea tot armamentul, tot ce însemna unelte, tot ce însemna armament. Un fierar le făcea în perioada dacilor. Lucrurile pe care eu le fac sunt printre puţinele care ne-au rămas până în zilele noastre. Meseria unui fierar era foarte grea, ţinând cont că o armură de zale făcută de un meşter fierar costa în jur de patru sau şase vaci. Un pumnal sica, de exemplu cum este cel găsit la Cugir, îl foloseau doar marile căpetenii dacice - tarabostes. Echipamentul cu care am venit este compus dintr-un foi, o vatră făcută la faţa locului în pământ, un atelier de fierărie portabil la anumite evenimente”, a precizat meşterul fierar, care s-a prezentat cu numele de scenă Scorillo Mamusa.
Ciprian Bâtea
