Prefectul judeţului Satu Mare, Eugeniu Avram, s-a întâlnit ieri cu administratorii fondurilor de vânătoare din judeţ, cu reprezentanţii Direcţiei Agricole şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului pentru a discuta despre obligaţiile şi drepturile pe care le au administratorii fondurilor de vânătoare. După dezbateri lungi şi anevoioase, pigmentate cu acuze grave între administratorii fondului de vânătoare şi apărătorii agricultorilor, concluzia a fost că pentru a preîntâmpina distrugerile provocate în agricultură de animalele sălbatice este nevoie de...prelungirea sezonului de vânătoare la mistreţi. Cât despre despăgubirile pe care administratorii fondurilor de vânătoare ar trebui să le acorde agricultorilor...linişte şi pace. Cert este că niciun agricultor nu a fost despăgubit pentru aceste pagube. În concluzie, unii cu mistreţii graşi împuşcaţi şi puşi la grătar, iar alţii cu producţia agricolă distrusă. Cresc efectivele de animale sălbatice Conform celor declarate de către reprezentantul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare, Maria Antal, judeţul Satu Mare are în prezent 49 de fonduri cinegetice a căror suprafaţă totală productivă cinegetic este de 387.714 hectare. Începând cu anul 2011, aceste 49 de fonduri cinegetice sunt gestionate pe bază de contract de zece asociaţii de vânătoare şi Direcţia Silvică Satu Mare pentru o perioadă de 10 ani. Dintre speciile de vânat mare din judeţ, cea mai bine reprezentată este mistreţul, care conform evaluării făcute în primăvara acestui an număra 1.918 exemplare. Dintre celelalte specii principale de vânat care se găsesc pe teritoriul judeţului amintim cerbul comun, cu un efectiv evaluat în anul 2014 de 340 exemplare, căpriorul - 3.446 exemplare, iepurele - 29.554 şi fazanul 24.516 exemplare. În ultimii ani se observă o creştere uşoară a efectivelor de mistreţ, cerb şi căprior, în timp ce vânatul mic are o dinamică fluctuantă, fiind influenţată în mare măsură de condiţiile meteo din primăvara fiecărui an. ITRSV dă vina pe agricultori Potrivit consilierului ITRSV, Maria Antal, impactul pe care îl are fauna cinegetică asupra culturilor agricole din judeţ este influenţat atât de factori umani cât şi de factori naturali. “Dintre factorii naturali care pot influenţa favorabil acest fenomen sunt fructificaţii semnificative ale speciilor forestiere, în special quercineele şi fagul asigurându-i vânatului hrana naturală. Dintre factorii umani, cei care influenţează negativ amploarea pagubelor sunt înfiinţarea de culturi agricole în limita pădurii sau în zone izolate de mare risc, şi o dată în plus speciile cultivate în aceste zone sunt dintre cele căutate de vânat: porumb sau ovăz”, a precizat Maria Antal. Mai mult, Maria Antal susţine că: “În urma verificărilor periodice efectuate de către I.S.V. Satu Mare la gestionari şi a participării reprezentanţilor noştri în cadrul comisiilor de evaluare a pagubelor am constatat că asociaţiile de vânătoare îşi cunosc şi respectă obligaţiile stabilite prin HG 1679 din 2008, în timp ce de partea cealaltă culturile agricole, fie ele mari sau mici, sunt abandonate în câmp”. Cele mai mari probleme sunt pe graniţa cu Ungaria La nivelul judeţului Satu Mare, spun oficialii ITRSV, cel mai mare impact social şi mediatic cauzat de pagubele produse de vânat culturilor agricole a fost în anii 2009 - 2012, când pe de o parte un număr însemnat de fonduri cinegetice şi-au schimbat gestionarii, iar pe de altă parte, din cauza stimulării agriculturii pe suprafeţe tot mai mari de terenuri agricole, care au început să fie din nou cultivate. Fondurile cu cele mai mari riscuri în producerea pagubelor provocate de vânat culturilor agricole sunt cele situate pe graniţa cu Ungaria, respectiv Foieni, Sanislău şi Pişcolt, în timp ce fonduri cu risc mediu sunt Batarci, Culciu, Viile Satu Mare, Gerăuşa, Beltiug, Terebeşti, Giungi, Satu Mare, Runc, Berveni, Cehal, Crucişor, Sâi şi Sitari. “În anul 2013, datorită colaborării dintre agricultori şi gestionari, aceste probleme s-au redus semnificativ, ajungând ca în 2014 acestea să fie minore, la nivelul judeţului nefiind convocată, până în prezent, nicio comisie de evaluare a pagubelor”, a mai declarat Maria Antal. Vânătorii vor liber la mistreţi Preşedintele Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Satu Mare, Daniel Dragoş, susţine că singura soluţie de diminuare efectivă a pagubelor produse de mistreţi ar fi extinderea sezonului de vânătoare sau chiar libertatea aproape totală la vânarea acestei specii de animal sălbatic. Daniel Dragoş susţine că orice altă alternativă nu funcţionează. Tunurile cu carbit sau alte sisteme au fost efectiv sustrase de către persoane necunoscute. Pe de altă parte, din cauza birocraţiei excesive, agricultorii nu îşi mai recuperează pagubele. “Cel care constată paguba este paznicul fondului de vânătoare, care trebuie să îl caute pe proprietarul terenului agricol. Până îl căutăm şi până iese ITRSV la faţa locului poate trece minim o săptămână, în cel mai fericit caz. Într-o săptămână mistreţii distrug toată cultura. Singura soluţie ar fi să se dea drumul la autorizaţia de vânătoare în 24 de ore la mistreţi”, a precizat Daniel Dragoş. Şmecheria care-i scapă pe vânători Apărătorii agricultorilor susţin, pe de altă parte, că tocmai birocraţia îi scapă pe administratorii fondurilor de vânătoare de a scoate banii din buzunar. Pentru a-şi recupera eventualele pagube, agricultorii trebuie să îşi înregistreze culturile la primării, încă din fază de constituire. Cum niciun agricultor nu a făcut până în prezent acest lucru, fiind o condiţie imperativă, orice demers de recuperare a pagubelor este sortit eşecului încă din faşă. Potrivit directorului Direcţiei Agricole, Ioan Cioltean, niciun agricultor din România nu a fost încă despăgubit pentru astfel de distrugeri provocate de mistreţi. Aşadar, unii cu paguba, alţii cu distracţia.
Ciprian Bâtea
