Castorul şi rockul

Întrucât natura nu l-a avantajat şi nici măcar nu l-a ajutat, Castorică a crezut că a avut un mare noroc când a dat de muzica rock. Brusc mare fan s-a autodeclarat şi în discoteca din satul natal unde a început să-şi scuture pletele, crezând că va impresiona fetele. A reuşit să-l impresioneze doar pe şeful de post, care imediat l-a luat la rost şi l-a tuns exemplar pe rozătorul fără habar. A continuat să facă şi în studenţie pe rockerul, însă a reuşit să devină doar jolly jokerul. Rockere, ţara te vrea tuns şi turnător, i-au spus securiştii pe vremea când era procuror. De-a lungul vieţii sale, Castorică s-a comportat exact ca o vedetă rock, nelăsând nicio sticlă cu dop. În lungile şi desele sale beţii, Castorul fără habar se credea un adevărat rock star. Apoi, din greşeală, a ajuns demnitar. A continuat să se creadă un mare rocker, deşi era doar un looser. Chiar şi aşa anchilozat şi semiparalizat a continuat să scuture din cap. Mişcările bruşte i-au declanşat ischemia, iar apoi nebunia. Dacă va continua tot aşa, Castorul fără habar are şanse maxime să aibă sfârşitul tragic demn de un rock star. Fie nebunia, fie ficatul îi vor aduce în cele din urmă sfârşitul.