Primăria Satu Mare a prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, strategia de dezvoltare a municipiului pe 2015 - 2025, document elaborat în baza unui proiect cu finanţare europeană, în valoare de 83.240 de euro. La eveniment a participat primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica, viceprimarul municipiului Satu Mare, Marcela Papici, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Elisabeta Bekessy, directorul Poliţiei Locale, Ioan Precup, respectiv şefi de servicii din cadrul administraţiei locale. Edilul şef sătmărean a precizat că se va încerca accesarea de fonduri pe Programul Operaţional 2014 - 2020, implementat de Uniunea Europeană, pentru realizarea investiţiilor propuse.
Lucrarea, realizată în zece luni Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare 2015 - 2025 s-a realizat pe parcursul perioadei noiembrie 2013 - august 2014, într-un interval de 10 luni. Documentul a luat în considerare o perioadă mai extinsă de timp, întrucât anvergura unora din proiectele propuse excede cadrul perioadei curente de finanţare europeană 2014 - 2020. Lucrarea cuprinde patru secţiuni, respectiv “Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare”, “Portofoliul de proiecte de investiţii”, “Monitorizare - indicatori de rezultat şi de realizare” şi “Mecanismul de implementare a strategiei”. “Este un proiect foarte amplu, cu participare internaţională. Este un proiect foarte bun pe care îl vom suprapune cu celelalte proiecte ale noastre. Vom încerca să găsim finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional 2014 - 2020 pentru implementarea proiectelor noastre”, a declarat Dorel Coica.
Puncte tari, puncte slabe Strategia a fost elaborată interactiv, prin intermediul a trei runde de dezbateri publice cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi ai mediului de afaceri, universităţi şi alte părţi interesate. Strategia reliefează atât puncte tari cât şi puncte slabe. “Municipiul Satu Mare poate deţine un rol important la nivel regional şi naţional, dar şi în context regional european, fiind teritorial amplasat la confluenţa a trei culturi şi, în acelaşi timp, zone de frontieră: România - Ungaria - Ucraina. Bogăţiile naturale - câmpie fertilă, ape geotermale, râul Someş - precum şi statutul de pol de dezvoltare urbană îl recomandă pentru un rol sporit în economia regională”, se arată la capitolul puncte tari. “Este evident că municipiul încă nu îşi valorifică potenţialul semnificativ de dezvoltare şi resurse majore pe care le deţine şi care deschid multiple oportunităţi de finanţare din fonduri europene pentru perioada 2014 - 2020. O condiţionalitate în accesarea acestor finanţări nerambursabile o reprezintă definirea unei viziuni privind evoluţia socio-economică a oraşului, precum şi elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare care să subscrie celor trei direcţii majore de acţiune definite prin Strategia Europa 2020: creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă”, se arată la capitolul puncte slabe.
Proiectele propuse prin strategie Prin acest document se propune crearea unei centuri a oraşului, eliminarea traficului de tranzit şi crearea Drumului expres Nyiregyhaza - Satu Mare - Baia Mare. De asemenea, se propune reabilitarea unor drumuri naţionale şi judeţene pe care se desfăşoară navetismul între Satu Mare şi localităţile din zona sa metropolitană. Se mai propune crearea unui pod pentru pietoni şi biciclişti peste râul Someş, pe structura podului de cale ferată între Micro 17 - Unio şi strada Ştrandului, respectiv crearea unui pod pentru pietoni şi biciclişti peste râul Someş, în dreptul axului Piaţa 25 Octombrie-pietonalul Corneliu Coposu şi Piaţa Libertăţii, care va lega centrul amplasat pe malul nordic al Someşului cu zona de spaţii verzi ce se planifică a fi reamenajată pe malul sudic al Someşului. Strategia mai are în vedere realizarea unui pod rutier de traversare a Someşului, în partea de est a oraşului, străpungeri de străzi pentru completarea reţelei rutiere existente şi lărgirea şi modernizarea de străzi, respectiv construirea a două autogări, una în partea de nord a oraşului - sub pasajul peste calea ferată, cu nod intermodal strada Fabricii, respectiv una în partea de sud a oraşului - strada Gara Ferăstrău.
Ciprian Bâtea
