În momentul în care treci în Ucraina trebuie să fii conştient că ai intrat pe un alt tărâm, unde domnia legii nu există, iar şpaga denumită “tradiţie” este la putere. În momentul în care ai intrat pe teritoriul ţării vecine eşti la discreţia grăniceilor şi a vameşilor. Trebuie să dai şpagă tuturor, chiar dacă nu aduci nimic din ţara lor, căci “tradiţia” a devenit un mod de viaţă.
Treburile decurg în felul acesta de cel puţin zece ani, deşi de atunci s-au schimbat cel puţin trei regimuri politice în Ucraina, iar ultimul dintre ele, cel al preşedintelui Poroşenko, se laudă cu orientarea sa pro-europeană.
Tradiţia valorează zece grivne Cei care trec pentru prima oară în Ucraina iau contact cu corupţia imediat ce au trecut de marile porţi ale gardului uriaş care marchează linia de frontieră. Când ajung la prima gheretă trebuie să aibă şpaga pregătită în paşaport. “E vorba de zece grivne. Dacă cumva uiţi, grănicerul sau vameşul ucrainean se răsteşte imediat la tine. Ţi se spune clar cât este “tradiţia”. Dacă încerci să pui bani mai puţini, imediat ţi se atrage atenţia. Tarifele sunt bine stabilite atât pe persoană, cât şi pe mijlocul de transport. Trebuie să dai cele zece grivne pe la fiecare gheretă pe lângă care treci, nu există loc de întors”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un sătmărean care a efectuat recent o scurtă ieşire pe teritoriul ucrainean. Cursul de schimb este, în prezent, de circa şase grivne pentru un leu.Un sistem piramidal perfect După atâţia ani, cei care frecventează Vama Diakovo s-au obişnuit cu tradiţia. “Am rămas mut de uimire când am văzut cât de bine e organizată colectarea şpăgii. Toată lumea ştia cât şi unde trebuie dat. În gherete, banii cădeau din paşapoarte în nişte saci menajeri de culoare neagră puşi în nişte găleţi aflate între picioarele funcţionarilor. În spatele lor se aflau deja câţiva saci plini de bani. La câtă dexteritate aveau, probabil că numărau banii din zbor”, a declarat sursa citată. Într-adevăr, treaba este extrem de organizată. La final de tură, şefii scot din evidenţa computerizată o evidenţă a trecerilor. Fac rapid un calcul câţi oameni au trecut, câte maşini, ce şpagă se percepe pentru fiecare şi trag imediat linia. Dacă lipsesc cumva bani, grănicerul trebuie să completeze din propriul buzunar. Însă aceştia au grijă să nu aibă astfel de minusuri căci riscă detaşarea pe frontul din estul ţării. Şeful de tură transmite banii şefului de punct, care îi transmite superiorilor şi tot aşa mai departe. Totul se face în văzul trecătorilor, fără nicio jenă.
Motorină şi ţigări, vândute la margine de drum În prima localitate, pe partea dreaptă, zeci de sătmăreni se aprovizionează de la o staţie clandestină de carburanţi, amenajată într-o gospodărie. “La vreo o sută de metri după ieşirea din vamă, pe partea dreaptă, am observat că mai multe maşini cu numere de înmatriculare româneşti stăteau la coadă. Când m-am apropiat, am văzut că lumea se aproviziona dintr-o instalaţie improvizată. Preţul era de 18-19 grivne pe litrul de motorină. Plata se făcea direct, fără niciun fel de chitanţă sau bon fiscal”, ne-a declarat sursa citată. Comerţul clandestin înfloreşte în micile magazine amenajate în gospodăriile private. Deşi oferta cuprinde o gamă largă de produse alimentare, vânzătorii întreabă imediat de ţigări. “Imediat ce intri în magazin, vânzătorii te întreabă dacă nu vrei să cumperi ţigări. Un pachet de Kent 8 costă 25 de grivne, în jur de 4,2 lei. Poţi găsi numeroase sortimente de ţigări chiar şi mai ieftine. Cantitatea nu e o problemă, te asigură vânzătorii”, a adăugat sătmăreanul care a experimentat pentru prima oară un drum de Ucraina.Contrabandă sub privirile grănicerilor La întoarcere, din nou trebuie să dai câte zece grivne la fiecare gheretă. Înainte de ieşirea din ţară, lumea se opreşte la magazinele duty-free, dacă le putem denumi astfel. “Intri în magazin, dai paşaportul şi spui câte ţigări vrei să cumperi. Cumpărătorii ies cu cele două pachete pe care le pot introduce legal în România asupra lor. Pe un gemuleţ mai ferit, angajaţii magazinelor scot restul ţigărilor plătite, ambalate în saci de folie neagră”, spune sătmăreanul nostru. După ce ies din incinta magazinului, oamenii încep să ascundă cartuşele de ţigări în îmbrăcăminte sau în locaşurile special amenajate în caroseria autoturismelor. Nimeni nu se fereşte de grăncierii ucraineni, care asistă impasibili la acest spectacol. Bineînţeles că, la ieşirea din Ucraina, toţi trebuie să cotizeze pe măsura ţigărilor ascunse în haine sau în maşini. Reîntorşi pe teritoriul României, oamenii trebuie să se asigure că nu le-au rămas bani prin paşapoarte. Nu de alta, dar ceea ce este perfect normal în Ucraina constituie o încălcare a legii pe teritoriul ţării noastre.
Szasz Lorand
