Zona comunei Socond – zonă eminamente folclorică a Codrului – este spațiul în care tradițiile şi ruralul s-au conservat foarte bine. Acesta este argumentul fundamental pentru care acest loc este de o importanță crucială pentru patrimoniul cultural tradițional național. Tocmai pe aceste considerente, probabil, la inițiativa Asociației Codrenii, sprijiniți atât de autoritățile publice locale, cât şi județene, a avut loc mult-aşteptatul eveniment de “La Digănie”, aflat la ediția a V-a. Este, de fapt, echivalentul hodişan al “Danțului la Şură” de la Soconzel.
“Digănia” este un prilej de sărbătoare pentru locuitorii din Codru, când se face invitația cordială de a participa la dansuri şi degustări de bucate tradiționale de către hodişeni pentru satele din împrejurimi. Ceremonialul începe încă de la biserică, cu slujba, după rânduială. Apoi, este așteptată o căruță trasă de niște “cai dansatori”, special antrenați, care parcă percep ritmul muzicii – în care sunt purtați către șură primii lăutari. Acolo are loc dansul, în compania artiștilor populari. Oamenii sunt îmbrăcați de sărbătoare – în port codrenesc tradițional – iar femeile satului îi servesc pe cei de la fața locului cu plăcinte de casă și alte bunătăți specifice precum “scrijelele de pită cu untură”.
Anul acesta, reprezentanții Asociației Codrenii au avut dorința ca toți participanții la tradiționala “Digănie” din Hodișa să vină îmbrăcați în costume populare, specific zonei natale din care provin.
Evenimentul a prilejuit și lansarea cărții ”Mihail Vida – un intelectual dăruit Țării Codrului” Pe lângă dansurile și degustările de bucate tradiționale, specifice sărbătorii ”Pe Digănie ”, duminică, la Hodișa, a fost lansată și cartea ”Mihail Vida – un intelectual dăruit Țării Codrului”, apărută la Editura Citadela din Satu Mare, autori Viorel Câmpean și Ionel Costescu.
La eveniment au participat primarul comunei Socond, Ioan Crasnai, viceprimarul municipiului Satu Mare, Doina Feher, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, dr. Felician Pop, dr. Aurel Pop, editorul cărții, Daniela Ciută, președintele Despărțământului ”Astra” despărțământul Carei, consilieri județeni și locali, numeroși fii ai satului.
Cartea prezintă portretul unui intelectual român care și-a pus întreaga energie în slujba comunității. Referindu-se la personalitatea lui Mihail Vida, dr. Viorel Ciubotă scrie: ”Fără existența acestor modești preoți de țară care au ținut nestinsă flacăra românismului ar fi fost greu să ne închipuim cum ar fi reușit poporul român să-și înfăptuiască unitatea statală în anul 1918”.
Mihail Vida s-a născut la 21 decembrie 1871 în Stâna (Bolda de Sus), în familia unui țăran. Tatăl său se numea Dumitru Vida iar mama Parasca Kiss. Mihail Vida a mărturisit mai târziu că are legături de sânge în satele Stâna, Bolda, Solduba și Gereușa.
A urmat gimnaziul și primele trei clase din cursul superior la Liceul Premonstratens din Oradea. Ultima clasă a absolvit-o la Beiuș în 1893. Și-a finalizat studiile la Satu Mare în 1898. S-a căsătorit cu Marioara Mărcuș (n.1870). A fost hirotonit la 7 noiembrie 1898, după care a lucrat în cadrul oficiului episcopal din Oradea.
Și-a început slujirea în parohia Sititelec de lângă Oradea. În anul 1902 Mihail Vida se întoarce acasă. Devine preot paroh în Hodișa și filiala Socond. El a activat și pe tărâm cultural. La 31 august 1909 a fost ales ca membru în Consistoriul cercual Cărășeu al Partidului Național Român. Până în anul 1907 a fost membru, iar în 1913 a făcut parte din consiliul director al despărțământului Sătmar – Ugocea al ”Astrei”. La sfârșitul anului 1914, Mihail Vida a candidat pentru alegerile congregaționiste în cercul Stâna. Uneltirile contracandidatului său au făcut să piardă aceste alegeri.
A militat cu toată ființa lui pentru drepturile românilor și pentru înfăptuirea României Mari. A trecut la cele veșnice la 30 aprilie 1918, șapte luni înainte să vadă împlinirea idealului național la care și el pusese umărul.
Nicolae Ghişan
