Iată un adevăr trist și în același timp înfricoșător: copiii obezi devin ulterior adolescenți si adulti obezi. Pentru ca departe de a fi o afectiune banală, care „trece“ cu vârsta, obezitatea rămâne în continuare o provocare. Prevenirea obezității infantile este responsabilitatea părinților, iar copiii trebuie să deprindă din familie obiceiurile alimentare sănătoase.
“Pentru copii este la modă mâncarea fast-food care constă dintr- o porție e foarte mare, caloric poate să ajungă și cât ar fi caloriile pentru o zi dar nu hrănește organismul. Dacă ai pune un copil să aleagă între un meniu fast-food și o porție de legume, cu sigurantă va alege meniul. Conține o cantitate mare de sodiu și zahăr. Intră și băuturile carbogazoase și diversele snack-uri, precum chipsuri si pufuleți care sunt pline de aditivi. Din punct de vedere nutritiv nu aduc nimic, doar calorii.” declară Camelia Maria Caragescu, nutriționist.
Părinții ar trebui să fie un exemplu pentru copii “Noi ca părinți ar trebui să fim un exemplu pentru copii. Atâta timp cât noi mâncăm haotic, cumpăram alimente nesănătoase, nu mâncăm acasă ,le transmitem obiceiuri proaste. Copilul pleacă din casă fără să își ia micul dejun, se trezește târziu fiindcă noaptea stă până târziu. Dimineața mănâncă corn cu ciocolată, pufuleți, toate prostiile. Nu mănâncă fructe care ar trebui incluse ca și gustare, ” adaugă Camelia Caragescu.
Dacă părinți își aduc copilul la nutioționist schimbarea trebuie făcută de către toți membrii familiei.
“Dacă parinții își aduc copilul la nutriționist, schimbarea trebuie făcută de către toți membrii familiei. Trebuie ca fiecare să acorde timp pentru masă. Așa te respecți tu pe tine, acordându-ți timp pentru masă. Mâncarea este sfântă, dar din păcate la noi se mănâncă în mașină, în fața calculatorului, timpul de masă ar trebui să fie minim 25 de minute. Din păcate suntem mereu pe fugă , stresați și nu acordăm timp mesei. Dacă mâncăm în fața calculatorului, televizorului, normal că creierul nu este atent la mâncare. Consumul de băuturi carbogazoase duc la o creștere în greutate, a țesutului adipos și se generează deficitele alimentare.
Perioada pandemiei a afectat și mai mult obiceiurile alimentare ale copiilor, care au făcut școală online și au fost foarte sedentari. Lasă de dorit mișcarea copiilor. Lumea folosește în exces mașina.
În trecut încercau părinții să îi aducă de afară iar acum nu îi poate scoate din casă. Sunt foarte absobiți de playstation, calculator, telefon. Este înfiorător de dureros. Uite așa se nasc din păcate copii bolnavi , asta duce și la alte bolim anxietate, depresie .
Nutriția copiilor ar trebui să înceapă încă din burta mamei. Asta depinde și cât suntem de responsabili. Mămica care este însărcinată trebuie să fie foarte atentă cu ce mănâncă și nu trebuie să mănânce cât pentru doi. La noi încă este mentalitatea că trebuie să mănânce dublu și bineînțeles că pune kilograme o grămadă. Apoi după naștere sunt hrăniți cu lapte praf deși cel mai bun lapte este cel de mama”, adaugă nutriționista.
Educație alimentara în școli este necesară “Consider că ar trebui niște cursuri de educație alimentară încă din școala generală. Se poate explica copiilor pe limba lor, cu termeni care să îi ajute să înțeleagă. Nici un aliment nu este interzis, copiii ar trebui să mănânce trei mese si două gustări în mod ideal, pentru că sunt în creștere. De asemenea părinții nu ar trebui să meargă la cumpărături când au senzația de foame pentru că riscă să cumpere impulsiv.
Dacă copiilor li s-ar da un pachet de biscuiți sau un cos de fructe, majoritatea ar alege pachetul de biscuiți. Așa au fost obișnuiți și în multe case există dulapul cu dulciuri. Copiii trebuie obișnuiți să nu sară peste micul dejun, să mănânce la senzația de foame și să aibă un program fix de masă. Ideal, gustările ar trebui preparate în casă.
Când monitorizez un copil trebuie să am în vedere și obiceiurile alimentare ale familiei. Pentru ca planul de nutriție să funcționeze este necesar ca ambii părinți să își adapteze alimentația. Aceștia au înțeles,treptat că pentru a avea o alimentație sănătoasă nu este necesar să stai mult în bucătărie, se poate pregăti ceva rapid și ușor. Mai apoi copiii la rândul lor vor învăța că gatitul acasă este cel mai sănătos,” mai declară Camelia Maria Caragescu.
În cazul obezității infantile, implicarea intregii familii este foarte importantă, pentru că părintii sunt cei care pot impune schimbarea stilului de viata si pot modifica obiceiurile alimentare gresite, dând ei însuși un exemplu demn de urmat.
Portiile de mâncare trebuie să corespunda varstei copilului, iar modul de pregatire sa fie unul dietetic, fără prăjeli și grăsimi saturate (mezeluri). Laptele degresat rămâne în continuare cea mai bună sursă de calciu din alimentația copiilor și se spune că ar îmbunătăți inclusiv compoziția corporală a organismului în favoarea masei non-grase (oase, mușchi).
Uleiurile vegetale, semințele, peștele gras si fructele oleaginoase sunt surse de acizi grași esențiali (omega-3 si omega-6) necesari creșterii si dezvoltarii sistemului nervos al copiilor. Ritmul regulat al meselor este foarte important pentru echilibrul ponderal, lipsa micului dejun fiind regasita la 50% din copiii obezi. Depozitarea accelerată a grăsimilor și creșterea în greutate sunt favorizate de mesele fără consistentă și de „ronțăiala“ continuă dintre mese.
Odata instalată, obezitatea nu poate fi tratată eficient, prin urmare prevenirea ei este o problemă de sănătate publică.
Adriana Nistor
