În cadrul pregătirilor specifice, SPJ Salvamont Satu Mare pune un accent deosebit pe activitățile de escalada și alpinism, pentru toate avantajele pe care le au acestea. Pentru a completa escalada sportivă, cu ale ei „bine bătute trasee”, unde accentul cade pe pregătirea tehnică și fizică în detrimentul celui mental, SPJ Salvamont SM a început trei stagii de pregătire graduală, desfășurate pe traseele clasice de alpinism, la Creasta Cocoșului, Lespezi și Cheile Turzii, aici beneficiind și de suportul logistic al colegilor de la SPJ Salvamont- Salvaspeo Cluj.
Spre deosebire de alte sporturi extreme, în alpinism te contopești cu stânca, palmele preiau vibrația stâncii, degetele încleștate devin una cu masa amorfă care aparent este moartă, dar care de fapt, trăiește prin tine!
Pregătirea salvatorului montan nu ține neaparat de incidența accidentelor
Rostul și menirea alpinismului în pregătirea salvatorului montan nu ține neaparat de incidența accidentelor petrecute pe traseele de alpinism și escaladă. Da, raportat la cazuistica națională Salvamont, procentul intervențiilor în verticală este mic, cu toate astea și din păcate, accidentele petrecute în pereți de stâncă au urmări grave, uneori chiar tragice.
Pe lângă necesitatea efectuării acestei activități de salvare deosebit de dificile, Salvamont România fiind singura autoritate competentă în desfășurarea unor astfel de operațiuni, mai există un motiv bine întemeiat pentru includerea alpinismului în curricula de pregătire a salvatorului montan. Cucerirea verticalelor este cunoscută ca fiind un sport al curajului, al asumării riscului, calea spre autocunoaștere și stăpânire de sine în situații limită, lucruri extrem de importante care se regăsesc pe lângă multe alte calități, la baza profesiei de salvator montan.
Depășirea zonei de confort, adaptabilitatea la situații extreme, găsirea unor soluții sigure și rapide, responsabilizarea în fața propriilor decizii, toate acestea se formează într-un mod unic și ireversibil în mediul static al stâncii, acolo unde fiecare greșeală este penalizată dur. Puterea personală se câștigă prin incursiunea în necunoscut, prin depășirea limitărilor impuse de Ego și imaginea de sine, acolo, în verticala pereților de stâncă.
Din aceste motive, în cadrul pregătirilor specifice, SPJ Salvamont Satu Mare pune un accent deosebit pe activitățile de escalada și alpinism. Pentru a completa escalada sportivă, cu ale ei „bine bătute trasee”, unde accentul cade pe pregătirea tehnică și fizică în detrimentul celui mental, SPJ Salvamont SM a început trei stagii de pregătire graduală, desfășurate pe traseele clasice de alpinism, la Creasta Cocoșului, Lespezi și Cheile Turzii, aici beneficiind și de suportul logistic al colegilor de la SPJ Salvamont- Salvaspeo Cluj.
Avem convingerea că descrierea activităților noastre, va constituii un suport alpiniștilor aflați la început de drum și chiar a montaniarzilor interesați în descoperirea unor obiective și activități montane inedite.
Traseu alpinism- Creasta Vestică 3B, 3 lc.
De la intrarea în rezervație se coborară către vechea „tabără de bază”, locul de campare al alpiniștilor , din dreptul căruia participanții se vor încadra pe o potecă nou amenajată de către salvamontiștii angajați ai SPJS Maramureș, intrarea veche fiind blocată de arborii doborâți de furtunile violente ale verii trecute. După câțiva zeci de metri recunosc poteca îngustă de acces la baza pereților vestic și nord-vestic, reamenajată și marcată de mine și Eugen Gliga în anul 2008, din păcate negăsind-o bătătorită ca în acele vremuri, semn de declin al alpinismului clasic, în fața mai tinere escalade sportive.
Ușor ușor, se ajunge la baza peretelui, iar ceața dimineții se risipește lasând să se întrevadă măreția pereților de andezit, acoperiți cu lichenii galbeni care dau un farmec unic și aparte peretilor vulcanici.
Va fi un cățărat fără prea mare încărcătură mentală, axat pe tematica regrupării, cu lungimi ușoare, pitorești, pe care cândva în iureșul performanței le-am ignorat, erau sub valoarea noastră de atunci, dar acum, odată cu trecerea anilor descoperi simplitatea și frumusețea traseului uitat.
La intrarea în traseu te întâmpină un cui vechi, ruginit, rămas peste timp ca un pios omagiu celor care au scris istoria aceștor pereți, ei nu mai sunt demult. Prima lungime este foarte ușoară, fată căzută, stâncă aderentă, prize pe riglete, ai trei cuie până în regrupare. „Creasta Vestică” are intrarea originală mai jos față de varianta noastră și începe cu o vertical de 10 m ușor friabilă ce are un pas de 7-, de această dată stânca fiind umedă, s-a preferat intrarea prin vechiul traseu al ,,Tancului dintre vâlcele”. Lungimea a doua începe să-ți dea senzația de înălțime și plăcerea de a cățăra, aburii ceții de dimineață sporind sentimentul că te găsești între cer și pământ. După ce asiguri cele trei cuie găsite pe traseu ajungi în regruparea comodă de unde aruncând o privire „după colț”, vei putea admira și evalua cu un gust „amar”, pașii expuși ai celui mai dur traseu din peretele nord-vestic, „Traseul celor patru diedre”, 5A, 4 lc. Lăsând în urmă regruparea a doua sportivii mai au de parcurs cca 30 m, în care asiguri la un spit și un brăduț, după care ajung în vârf cu răsuflarea tăiată de frumusețea peisajului și regrupezi la singurul spit pentru aducerea secundului. De aici, practic traseul devine unul de parcurgere la liber al zimților de piatră de pe lungimea superioară a Crestei Cocoșului, 1B, totuși celor mai slabi de îngeri sau neexperimentați recomandându-le să se lege în coardă, până la punctul de rapelare din traseul „Fisura cu balcon” de unde se coboară la baza peretelui în care se găsesc traseele de escaladă. 
