Pandemia ne-a schimbat viața în toate aspectele, sălile de sport închise și distanțarea socială ne-au determinat să fim tentați să limităm practicarea exercițiilor fizice.
Conform recomandărilor, adulții ar trebui să practice cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată săptămânal sau 75 de minute de activitate fizică intensă. Cu toate acestea, este nevoie atât de efort cât și de imaginație pentru a putea adapta, dar și pentru a crea noi rutine în ceea ce privește efortul fizic.
„De când e lumea se știe că exercițiul fizic, mișcarea, mersul pe jos sau pe bicicletă, alergarea, ajută și contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă. Trebuie să fim responsabili și să luăm exemplu de la cei din occident, care, că e pandemie sau nu, își desfășoară activitatea fizică la fel. O jumătate de oră de sport zilnic, sub orice formă, ne face viața mai frumoasă. Suntem ceva mai în spate, față de alții, în ceea ce privește practicarea exercițiilor fizice, a sportului, dar am devenit mult mai conștienți de faptul că sportul a devenit vital în viața omului. Până la urmă mai important decât orice minune a medicinei este sportul” declară Faur Gabriel Andrei, profesor de sport.
Activitățile în aer liber precum plimbările în jurul casei, drumețiile, plimbările cu bicicleta, treburile casnice, cum ar fi tunderea gazonului, lucrul în gradină, spălarea mașinii, sunt modalități de a arde calorii și a ne menține în formă.
„Având în vedere că sălile de sport pe timpul stării de urgență erau închise, am început să ies mai mult cu bicicleta și încerc pe cât posibil să mă deplasez către punctele mele de interes pe jos, de exemplu drumul către birou îl parcurg pe jos. Cred că este important ca zilnic să facem plimbări măcar 30 de minute, această activitate având contribuții atât fizice cât și la nivelul sănătății psihice. Înainte de pandemie frecventam regulat sălile de sport și diferite clase de aerobic, dar odată cu pandemia, am încetat fiindcă nu am stabilitate, niciodată nu ştiu cât vor rămâne deschise”.
Majoritatea am căutat orice scuză pentru a ieși din casă la aer curat Activitatea fizica regulată îmbunătățește, de asemenea, sănătatea mintală și poate reduce riscul de depresie, tulburări cognitive și întârzie debutul demenței.
„În timpul pandemiei oamenii au început să conștientizeze tot mai mult multiplele beneficii ale activităților fizice în aer liber și nu numai. Acest lucru s-a produs din mai multe cauze.
În primul rând, pe perioada carantinei totale și în timpul restricțiilor impuse de către autorități, practicarea sportului în cadrul sălilor de fitness a fost interzisă, lucru care a transformat activitatea de a merge la sală într-un fel de „fruct interzis”, astfel, au început tot mai mulți oameni să își dorească să meargă la sală doar pentru că nu puteau.
În al doilea rând, având în vedere faptul că sălile de fitness erau închise în perioada carantinei, au mai rămas doar două locații pentru antrenament fizic: acasă sau în aer liber. Având în vedere că majoritatea timpului era petrecut acasă, fie că lucram, că eram elevi/studenți sau că eram pensionari, majoritatea au căutat orice scuză pentru a ieși din casă la aer curat.
În al treilea rând, campaniile de marketing și publicitate au profitat la maximum de faptul că pandemia a presupus și presupune a petrece tot mai mult timp indoors decât outdoors, astfel magazinele au promovat tot mai mult îmbrăcămintea și încălțămintea sport.
În consecință, reclamele pe care le-am văzut și le vedem în continuare la televizor, pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, Twitter) și pe internet au contribuit și contribuie cu siguranță la inducerea unei nevoi de a face sport și de a fi fit.
Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere numeroasele beneficii ale sportului, cum ar fi: îmbunătățirea dispoziției prin eliberarea de endorfine (reducerea depresiei și a anxietății), reducerea nivelului de stres, creșterea stimei de sine și îmbunătățirea calității somnului.
Cum influențează sportul sănătatea psihică? Mecanismele sugerate includ stimularea proceselor neuroplastice (capacitatea sistemului nervos de a-și modifica structura și funcțiile în funcție de experiență), reducerea inflamației și creșterea rezilienței la stresul fiziologic. Totuși, diferențele între domeniile de activitate fizică (timp liber vs muncă) sugerează că mecanismele nu sunt doar fiziologice. Factori precum bucuria, dezvoltarea de competențe, atingerea obiectivelor, motivarea autonomă, alegerea, interacțiunea socială și sentimentul de apartenență influențează relațiile dintre activitatea fizică și sănătatea mentală (White et al, 2018). Rezultate recente sugerează că activitatea fizică plăcută sau importantă personal și pe care alegi să o faci (motivată autonom) este asociată cu afectivitatea pozitivă, în timp ce activitatea fizică făcută din vinovăție, presiune sau care este resimțită ca fiind forțată e asociată cu afectivitatea negativă.” mărturisește Petra Lohan, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental.
Activitatea fizică îmbunătățește forța osoasă și musculară și crește echilibrul, flexibilitatea și starea de bine În timpul pandemiei COVID-19, când mulți dintre noi suntem foarte restrânși în mișcarile noastre, este important să ne păstrăm tonusul fizic și neuro-psihic prin mișcare, desfășurată regulat pe cât de frecvent posibil.
„De activitate fizică regulată beneficiază atât corpul, cât și mintea. Activitatea fizică reduce tensiunea arterială ridicată, ajută la gestionarea greutății și reduce riscul cardiovascular, de accident vascular cerebral, de diabet zaharat de tip 2 și chiar și de cancer. De asemenea, activitatea fizică îmbunătățește forța osoasă și musculară și crește echilibrul, flexibilitatea și starea de bine. Pentru persoanele în vârstă, activităţile care îmbunătățesc echilibrul ajută la prevenirea căderilor (și rănirilor). Pentru copii, activitatea fizică regulată ajută la susținerea creșterii și dezvoltării sănătoase și la reducerea riscului de apariție a bolilor în viitor.” informează Duțu Bogdan, medic cardiolog.
Copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 si 17 ani ar trebui să facă cel putin 60 de minute pe zi de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, inclusiv activități care întăresc mușchii și oasele, cel puţin 3 zile pe săptămână.
Adulții cu vârstă peste 18 ani, ar trebui să efectueze un număr de cel putin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe parcursul săptămânii sau de cel putin 75 de minute de activitate fizică de intensitate puternică pe parcursul săptămânii, inclusiv activitati de întărire musculară, două sau mai multe zile pe săptămână.
SARS-CoV-2 nu provoacă doar pneumonie virală, ci are implicații majore asupra sistemului cardiovascular „Orice activitate fizică este mai bună decât niciuna! Se începe cu activități ușoare și se cresc treptat durata, frecvența și intensitatea. A fi activ în timpul pandemiei COVID-19 este dificil pentru noi toți. Deoarece oportunitățile de a fi activ fizic par a fi mai restrânse, este și mai important să planificăm în fiecare zi modalitățile de a fi activ și de a reduce timpul petrecut stând pe perioade lungi.
SARS-CoV-2 nu provoacă doar pneumonie virală, ci are implicații majore asupra sistemului cardiovascular. Pacienții cu factori de risc cardiovascular, indiferent de sex, însă în special cu vârsta înaintată, dar şi cu alte afecţiuni asociate precum diabet sau obezitate au fost identificați ca fiind populații deosebit de vulnerabile, cu morbiditate și mortalitate crescută atunci când suferă de COVID-19. În plus, virusul poate provoca diferite complicaţii cardiovasculare, de la leziuni cardiace, aritmii şi miocardite, la tromboembolism venos și pulmonar.
Afecţiuni precum miocardita sau pericardita pot constitui factori de risc pentru pacienţii cu COVID-19, ca răspuns inflamator acut cauzat de infecţie asupra cordului. Acesta poate slăbi funcţia cardiacă, provoca noi tipuri de boli cardiovasculare şi accentua afecţiuni precedente.
Pentru o stare de relaxare şi stabilitate emoţională se recomandă exerciţiu fizic moderat, timp de 30 de minute pe zi, mese regulate, diversificate şi bogate în nutrienţi, hidratare cu apă şi sucuri naturale, evitarea consumului de zahăr, sare, grăsimi, tutun şi alcool, lectura şi terapia prin muzică.”adaugă cardiologul Duțu Bogdan.
Mișcarea, activitatea fizică izotonică, aerobă, consistentă și regulată nu poate fi decât benefică pentru sănătate în general și cu acțiune sanogenă la toate nivelurile, atât fizic cât și pentru statusul psihoemoțional.
Karina Brodi
