„Cartea este vectorul fără de care omenirea nu ar avea acces la incomensurabilul tezaur de cunoștințe și fără de care zestrea spirituală a lumii ar fi mult prea săracă, lipsită de consistență și golită de conținut” definește Paula Horotan, director adjunct al Bibliotecii Județene Satu Mare.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală – „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”, recent publicat, în anul 2020, un procent de 55% din numărul persoanelor intervievate au declarant că au lecturat cărți în format tipărit și 32% au preferat lectura cărților în format electronic. Iată că lectura a reprezentat o activitate cu funcție predominant culturală pentru foarte mulți dintre românii care au participat la studiu.
Cât privește apetitul pentru lectură al sătmărenilor, în anul 2020, din informațiile statistice colectate și prelucrate de Biblioteca Județeană Satu Mare se desprinde concluzia că fiecare cititor a împrumutat, în medie, aproape 23 de publicații.
„În topul preferințelor sătmărenilor literarura universală ocupă prima poziție cu 37,9%, urmată de publicațiile cu conținut enciclopedic (17,8%); publicații aparținând științelor sociale (16,6%); literatura română (14%); muzică, artă și sport (7,2%); științe exacte și aplicate (4,6%); geografie, istorie, biografii și alte științe auxiliare (1,8%); lingvistică (1,6%)” mărturisește Paula Horotan, director adjunct al Bibliotecii Județene Satu Mare.
Peste 27,5 vizite la bibliotecă în perioada guvernată de pandemie
Pandemia a produs efecte negative în activitatea instituției și sub aspectul difuzării documentelor de bibliotecă gestionate de către secții și filiale. Dacă în anul 2019 au fost difuzate pentru împrumut și consultare în sălile de lectură aproape 79.500 de publicații, în anul 2020 au fost înregistrate doar 46.500 de astfel de tranzacții.
„Față de anii precedenți, asistăm la o scădere semnificativă a numărului de utilizatori (cititori), fapt cauzat în primul rând de reducerea și suspendarea temporară a activității instituției, survenită ca urmare a pandemiei cu SARS-CoV-2 și a restricțiilor impuse de autorități, apoi de influențele demografice, de scăderea interesului populației pentru lectura de pe suport tipărit, dar și de îngrădirea accesului fizic la serviciile și facilitățile bibliotecii.
Cu toate acestea, fiecare utilizator activ a întreprins, în medie, peste 27,5 vizite la bibliotecă în această perioadă guvernată de pandemie, până la 1 septembrie 2021, data la care s-a decis închiderea secțiilor bibliotecii în vederea mutării în noul sediu de pe Strada Iuliu Maniu nr. 2.” Adaugă Paula Horotan
Restricțiile și distanțarea socială impusă de pandemia de SARS-CoV-2 i-a determinat pe sătmăreni să apeleze la resursele bibliotecii prin intermediul tehnologiei și al comunicării bazate pe noile tehnologii. În aceste condiții, pagina de internet a bibliotecii a fost vizitată de 28.716 ori, iar prin intermediul serviciului de referințe la distanță au fost furnizate peste 4.640 de referințe și bibliografii la cerere, prin e-mail. De asemenea, au fost livrate aproape 700 de documente electronice însumând 5.063 de pagini. Aproape 10% din totalul publicațiilor împrumutate au fost în prealabil rezervate de către cititori și pregătite de bibliotecari, în acset sens fiind preluate peste 3.600 de solicitări prin intermediul poștei electronice.
Toate publicațiile restituite de cititori au fost carantinate pentru o perioadă de 5 zile, în acord cu normele recomandate de Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății, pentru a împiedica răspândirea virusului, iar spațiile comune au fost dezinfectate și igienizate.Soarta cărții nu este într-un pericol iminent de dispariție
Atâta vreme cât în citadela sătmăreană mai stau strajă scriitori și creatori de cultură și literatură, și atât cât mai există cititori și bibliotecari pasionați, precum și o rețea de biblioteci destul de bine conturată, soarta cărții nu este într-un pericol iminent de dispariție.
„Cei mai numeroși dintre utlizitaorii înscriși la bibliotecă sunt elevii, în procent de 61,4%, urmați de cei cu profesii intelectuale (11,6%), preșcolari și alte categorii profesionale (11,4%), pensionari (4,9%), muncitori (3,6%), studenți (3,5%), funcționari (1,8%), casnice (1,1%) și șomeri (0,5%).
Categoria de vârstă cea mai reprezentativă este de 14 – 25 de ani (36%), urmată de cea a preșcolarilor și elevilor de sub 14 ani (34,4%), în timp ce utilizatorii cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani și respectiv între 41 și 60 de ani se situează pe poziții egale, cu 12,1%. Cei de peste 61 de ani reprezintă 5,3% din totalul utilizatorilor noi înscriși” declară Paula Horotan.
Pe de altă parte, directoare adjunctă a Bibliotecii Județene spune „dacă în anii anteriori, internetul și tehnologia ne făceau concurență serioasă, remarcăm un fenomen îmbucurător, și anume acela că mulți sătmăreni se reîntorc spre carte, lectură și bibliotecă. Credem cu tărie că aceasta este răsplata noastră pentru numeroasele campanii de promovare a cărții și a importanței lecturii: O oră de poveste; Pedalez pentru bibliotecă; Marșul cărților; Citește și dă mai departe la schimb de carte; Întâlnire pe nevăzute cu o carte; La cules de cărți; Adoptă o carte și alte numeroase proiecte derulate în parteneriat cu instituții de învățământ, asociații și fundații. Părerea mea personală este că un mare adversar al instituției bibliotecare, în general, rămâne alocarea insuficientă de fonduri pentru dezvoltarea și creșterea colecțiilor, pentru servicii noi de bibliotecă, pentru dotarea cu echipamente IT și softuri de bibliotecă”.
Părerea Paulei Horotan referitor la cărțile în format electronic este că acestea sunt o alternativă la cartea în format tipărit pe care trebuie să le acceptăm și să le integrăm, încet-încet, în viața noastră. Cu timpul, acestea își vor găsi locul și în rafturile virtuale ale bibliotecilor publice, iar în instituția cărții vor coabita într-o manieră fericită cele două formate de cărți, spune ea.
Karina Brodi
