Scumpirile utilităților , carburanților au dus implicit și la niște prețuri enorme în sectorul alimentar. O analiză a băncii naționale ridică problema scumpirii produselor alimentare și a faptului că, cel puțin teoretic, o parte dintre acestea ar putea fi produse în țară și nu importate, astfel că prețul lor final ar ajunge să nu mai fie atât de ridicat. Reporterul Gazeta de Nord-Vest a vorbit cu sătmărenii pentru a afla cum consideră aceștia că ar putea fi rezolvată această criză.
Plafonarea prețurilor utilităților ar putea duce și la o scădere a prețului alimentelor “Consider această creștere naturală, având în vedere scumpirea utilitatilor. Cred că aceste scumpiri au legătură și cu scumpirile anterioare. Reglementarea companiilor ce furnizeaza energie electrică / plafonarea pretului ar putea duce și la o scădere a prețului alimentelor . Nu consider că prezența produselor locale ar ajuta doarece majoritatea sunt facute in serii mici, deci automat preturi mai mari. Dacă oamenii nu își permit pot doar sa renunte sa mai cumpere”, declară Bogdan 23 de ani.
“ Mă așteptam la o astfel de creștere. Cred că nu afectează românii cu venituri medii-mari dar cei cu venitul minim pe economie sau pensionarii nu își mai permit să trăiască decent! Utilități mărite, benzină, alimente scumpe, ce urmează? Mâncăm prost și scump din Occident. La noi ajung produsele de joasă calitate dar prețurile sunt aceleași. Înțeleg că intervine logistica, transportul dar tot nu mi se pare normal. M-ar bucura să vad mai multe produse locale în supermarketuri, dar având în vedere că s-au scumpit toate, și producătorii au cantități mici, nu cred ca prețul va fi cu mult diferit. Cred ca oamenii vor fi nevoiți să ia doar strictul necesar, nu ne mai permitem să luam tot ce vrem”.
O soluție ar fi găsirea unei surse alternative de aprovizionare cu alimente de baza provenite din agricultură de subzistență „Nu mi se pare ok să se scumpească produsele alimentare de baza, deși având în vedere că s-au scumpit carburanții e logic să repercuteze in prețul mărfurilor. Statul, prin pârghiile și mecanismele adecvate ar trebui sa plafoneze prețul produselor alimentare de baza la un nivel decent în raport cu puterea de cumpărare a majorității populatiei. Se pare că TVA-ul diferentiat ce se aplica nu e suficient. Și dacă totuși se vrea profit mai mare cu orice preț, să scumpească produsele de lux gen alcool, tutun, etc.
Logic gândind, ar trebui să avem mai multe produse locale în magazine, căci implicit s-ar reduce costurile de transport și asta ar repercuta și-n prețul final al mărfii.
Primul lucru ce-mi vine-n gând ca solutie e emigrarea dar deja e demult aplicată că nu degeaba suntem tara cu cel mai mare procent de populație ce trăiește înafara granițelor. O altă soluție ar fi găsirea unei surse alternative de aprovizionare cu alimente de baza provenite din agricultură de subzistență pe care din fericire inca o practică multi tarani. Așa că sa "adopte" un țăran. În principiu agricultorii ce produc la scara mai redusă ar avea desfacere pentru produsele lor și românii ar mânca mai sănătos” declară Liliana 35 de ani.
„Cine nu își permite trebuie să scoată mai mulți bani sau să aibă grădină proprie” „Nu se bucură nimeni de aceste scumpiri...pe langa pandemie, asta mai lipsea...Consider că importurile strica economia/producția locala; din păcate, prea multe importuri ieftine și de proastă calitate, normal că populația cumpără, în dauna producției locale, care trebuie să practice prețuri mai mari; Cine nu-și permite să cumpere, trebuie să scoata cumva, de undeva, mai mulți bani - nu-i usor, se stie sau sa aiba gradină proprie.”, declara Andreea 35 de ani.
Analiza BNR identifică de asemenea trei subiecte importante pentru agricultură și industria alimentară pe care criza generată de pandemia COVID-19 le-a adus în discuție:
- nevoia de a scurta lanțurile de producție și aprovizionare și de a reduce complexitatea acestora, asigurarea unui nivel adecvat de siguranță alimentară și digitalizarea mai amplă a proceselor de producție și distribuție. De asemenea, studiile indică și câteva modalități prin care se poate acționa decisiv, la nivel legislativ și nu numai, pentru ca situația să se schimbe:
1. Îmbunătățirea legislației naționale privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare
2. Îmbunătățirea accesului la piețe de desfacere și integrarea în lanțurile de ofertă
3. Promovarea produselor autohtone. Asupra acestui punct analiză insistă în mod deosebit, în special asupra calității produselor agricole românești, a proprietăților nutritive ale acestora, a metodele de producție utilizate, dar și a siguranței alimentare și a producției ecologice, acestea fiind atuuri care pot susține aceste produse în competiția cu cele obținute în țări terțe la prețuri mult mai scăzute și calitate pe măsura costurilor de producție.
Adriana Nistor
