Pe 22 martie este Ziua Mondială a Apei (World Water Day). Deviza din acest an este : „Apa subterană: Să facem invizibilul vizibil! („Groundwater: Making Invisibile Visibile. Apele subterane reprezintă resurse de neprețuit, au un rol esențial în susținerea și continuarea vieții pe Terra. Acestea asigură alimentarea cu apă a populației, ecosistemele terestre și acvatice, dar și desfășurarea altor activități umane.
Apele subterane se găsesc în acvifere, respectiv în formațiuni geologice cu premise favorabile acumulării unor volume importante de apă. Apele subterane constituie cel mai mare rezervor de apă dulce din lume. Acestea reprezintă mai mult de 97% din rezervele de ape dulci disponibile pe glob (excluzând gheţarii și calotele glaciare), iar restul de 3% este constituit din apele de suprafaţă (în principal lacuri, râuri, zone umede).
Contaminarea este un tip de poluare a apei cauzat în principal de eliberarea substanțelor, fie intenționat fie accidental, prin activități antropice sau din cauze naturale.Agenții de poluare se deplasează în general în pânza freatică în funcție de proprietățile biologice, fizice și chimice.
Apele subterane pot fi poluate din surse naturale (Substantele naturale care se găsesc în sol și în roci pot fi dizolvate în apă, cauzand contaminarea), sistemele septice (toalete, rezervoare septice, fose), substanțe chimice folosite în agricultură, deșeuri periculoase (substanțe chimice folosite în gospodării), produse petroliere, etc.
Apa subterană contaminată are efecte negative asupra sănătătii. In zone în care instalarea foselor septice nu este corectă, deșeurile umane pot contamina sursa de apă. Contaminarea apelor subterane poate produce probleme grave ale ficatului și sistemului digestiv , dar și otrăvirea în timp, care poate fi un rezultat al folosirii excesive a pesticidelor și ingrasamintelor, sau a substanțelor chimice naturale. Substanțele chimice se infiltrează în sursele de apă, otrăvindu-le. Consumul de apă dintr-o astfel de sursă poate duce la efecte grave pentru sănătate.
Contaminarea surselor de apă subterană face ca zona să fie incapabilă să susțină viața vegetală, umană și animală. Populația din zonă se reduce, iar valoarea terenurilor se depreciază. Un alt efect este acela că duce la o instabilitate a industriilor care se bazează pe apa subterană pentru a produce bunuri.
Poluarea apei subterane poate duce la schimbari de mediu devastatoare. Unul dintre efectele grave ale poluării apei subterane este pierderea anumitor nutrienți esențiali pentru auto-susținerea ecosistemului. De asemenea, atunci când agenții de poluare ajung în acumulările de apă, poate apărea și alterarea ecosistemului acvatic. Animalele acvatice, așa cum sunt peștii, pot muri rapid, ca urmare a unei cantități prea mari de agenți de contaminare în acumulările de apă. Substanțele toxice se acumulează în timp în pânza freatică, făcând ca apa subterană să fie nepotrivită pentru consumul uman și animal. Efectele sunt serioase, mai ales în zonele care depind de apa subterană in timpul perioadelor de secetă.
Pentru a preveni poluarea pânzei freatice fiecare din noi poate contribui prin lucruri simple: • Nu aruncați deșeuri în locuri neamenajate ;
• Nu aruncați la întâmplare substanțe chimice folosite în gospodării;
• Nu spălați autoturisme și covoare în apropiere de cursuri de apă;
• Asigurați-vă că fosele septice și toalete sunt instalate correct
• Utilizați pentru agricultuă substanțe cât mai puțin nocive pentru mediu sau adoptați agricultura bio
În acest an prin proiectul educativ Ziua Mondială a Apei, inițiat de Școala Gimnazială Gherța Mică, APM a fost partener și a contribuit prin prezentări, discuții și un concurs educativ la conștientizarea importanței zilei mondiale a apei, în rândul elevilor din toate clasele, de la grădiniță, clasele pregătitoare până la cei mai mari elevi ai școlii.
Asigurând constientizarea importanței protejării factorilor de mediu, creștem o generație de copii informați și implicați.
