Depresia, una dintre cele mai comune boli în societatea în care trăim, dar și cele mai zbuciumate. Se pare că, în această perioadă, tinerii sunt cei mai afectați de această problemă. Cert este că, odată cu adolescența vin și o serie de schimbări fizice și psihice dar, care este adevăratul motiv pentru care marea majoritatea tinerilor suferă de această problemă?
Dând un mic context, depresia clinică este o tulburare psihică care se manifestă, de obicei, într-un curs de două săptămâni în care cel afectat are o dispoziție scăzută generală. De cele mai multe ori, dispoziția scăzută vine la “pachet” cu stima de sine scăzută, pierderea interesului în activitățile care aduceau bucurie în viața persoanei, lipsă de energie și durere emoțională fără o cauză anume. Dacă aceste stări prezentate au o durată mai mare de două săptămâni și stau în calea realizării activităților de zi cu zi este vorba, atunci, de un episod depresiv major. Se spune că, de cele mai multe ori, un număr mic de oameni își dau seama că, întradevăr, suferă de această afecțiune și se supun unui tratament corespunzător. Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal și ignoranța. Statisticile OMS arată că în România 5% din populația generală suferă de depresie.
La începerea adolescenței, se realizarează un proces de formare continuă, de descoperire personală și a unor diverse aspecte din jur. Este perioada în care adolescenții încep să se întrebe despre rolul și rostul lor, se întreabă cine sunt și unde vor să ajungă. Un motiv întemeiat al depresiei în rândul adolescenților ar putea fi faptul că aceștia, confruntându-se și cu o problemă care are un grad de dificultate scăzut și s-ar putea “duce la capăt” în mod eficient, aceștia tind să vadă lucrurile în alb negru, într-un mod negativ, crezând că sunt puși într-o situație ireversibilă, definitivă. Astfel, unele dintre simptomele evidente ale depresiei la adolescenți sunt următoarele:
◦ Închidere în “sfera” proprie
◦ Neliniște și agitație
◦ Stări continue de oboseală
◦ Sensibilitate la critică
◦ Lipsa poftei de mâncare
◦ Tulburări ale somnului
◦ Lipsă de motivație și entuziasm
În prezent, boala afectează aproximativ 121 milioane de oameni pe glob. În România, a fost depistată o creștere semnificativă a episodului depresiv major odată cu vârsta, de la 2,1% – 2,6% (18-49 ani) la 4,4% – 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de creștere de 1,2 puncte procentuale pentru fiecare grupă de vârstă (50-64 ani și peste 65 de ani).
Putem menționa faptul că acest fenomen a avut un efect mult mai consimțit în urma pandemiei cauzate de COVID-19, în cadrul căreia s-au petrecut o mulțime de schimbări care i-au afectat în mod direct pe tinerii în formare. “Vacanța” inițială de două săptămâni, care s-a transformat într-una mult mai prelungită, trecerea de la învățământ față în față la învățământ digitalizat, mulțimea de restricții pentru prevenirea răspândirii bolii, toate acestea au schimbat viziunea normalității în rândul tinerilor, punându-și probabil anumite întrebări și fiind puși în fața dificultăților care le-a implicat învățământul virtual, și nu numai.
“De ce nu pot ieși afară cu prietenii?”
“De ce trebuie să port mască peste tot?"
Acestea au fost, probabil, unele problematici gândite de către tineri care, poate pentru noi ar fi avut un răspuns clar, dar pentru ei reprezentau o problemă ireversibilă și supărătoare. În final, dacă un adolescent se confruntă cu asemenea probleme, un lucru foarte important este să fie ascultat, auzit și, în cazuri excepționale, să îi fie acordat ajutor de specialitate.
Șipoș Diana - Livia
