Odată cu începerea noului an școlar, Ministerul Educației a legiferat revenirea la programele de examen în vigoare înainte de debutul pandemiei, atât pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, cât și pentru examenul național de bacalaureat.
Astfel, programele pentru limba și literatura română la examenul de bacalaureat din anul 2023, pentru profilele de real și uman sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.923/2013 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național — 2014.
Așadar, autorii canonici sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu.
Spre comparație, anul trecut școlar nu au mai fost studiați autorii: Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu, Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu, la fel și în 2020-2021. Anul acesta, textele lor vor fi abordate la clasă.
„Operele literare le alegem împreună cu elevii, pe baza unor criterii stabilite tot de programa școlară (trebuie să se încadreze într-o anumită specie literară sau să corespundă unei tematici). Dar și elevii au un cuvânt de spus în acest sens, deoarece, de pildă, putem studia mai multe nuvele fantastice aparținând autorilor canonici, dar ei vor alege doar una pentru examen, în funcție de anumite afinități sau după priceperea lor”, a precizat Alina Dragoș, profesoară de limba și literature română la Colegiul Național „Ioan Slavici”.
Profesoara Alina Dragoș a menționat faptul că absolvenților din anul acesta școlar nu le va fi ușor, dacă e să privim lucrurile realist
„Adevărul este că și ei au parcurs doi ani de pandemie, cu deosebirea că acest lucru s-a întâmplat la începutul ciclului gimnazial/liceal. Prin urmare, anul acesta vor fi foarte atenți la recapitularea conținuturilor studiate în acel interval, pentru a fi siguri că totul s-a însușit integral și la standarde cât mai adecvate nivelului de complexitate pe care ei îl agreează”, a adăugat profesoara.
Mai mult, conceptul de greu și ușor nu există în operele literare selectate, fiecare având o complexitate aparte.
„Eu le spun adesea elevilor mei aceste versuri ale poetului Lucian Blaga: „...nimic nu-i ușor pe pământ/căci roua e sudoarea privighetorilor/ce s-au ostenit toată noaptea cântând.”, a adăugat Alina Dragoș.
Însă, bineînțeles, există, lecturi pe care elevii le parcurg cu mai multă plăcere și eroi cu care se identifică sau sentimente, valori pe care și le însușesc, pe care le regăsesc în urma lecturii. Astfel, Alina Dragoș, alături de elevii săi percepe acele opere nu doar sub aspect cognitiv, ci și afectiv.
„Analiza unor astfel de texte se desfășoară mai logic, mai structurat, elevii sunt mai implicați în a face observații sau în a dezbate și sintetiza. E, de fapt, rețeta clasică în reușita oricărui proces de învățare: entuziasmul e o resursă importantă care-ți insuflă energie și încredere că poți asimila și înțelege mai ușor. Altfel, tot ce e străin de natura firii lor, tot ce e anacronic, evenimentele pe care nu le pot contextualiza, personajele în care nu se regăsesc, nu le vor stârni interesul.
Uite, tocmai acum parcurg la clasa a XI-a textele cronicarilor moldoveni din literatura română veche. Nu am ascuns niciodată elevilor mei că nu e nici pe departe cel mai frumos capitol din literatura pe care o studiem împreună; nici eu nu sunt pătimașă în a remarca valoarea estetică a letopisețelor. Totuși, am pledat cu sinceritate pentru o altă cauză: le-am povestit despre rolul lor de începători, despre lupta lor permanentă în a asigura continuitatea limbii române ca limbă de origine latină pe aceste meleaguri, într-o mare slavă. Și ne-am oprit asupra unei mărturisiri a lui Miron Costin: „Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă...” Și am cugetat împreună despre cât e de important să iasă gândul biruitor din această luptă. Căci, iată, înclinația ființei umane este înspre tihnă și confort; vechii greci au spus-o: parte din noi sunt și viscerele, instinctualitatea, parte din noi e și intelectul, gândul, zona superioară a corporalității noastre, nu întâmplător, mai apropiată de cer. Și atunci, aceasta ne înnobilează mereu ca ființe umane: victoria gândirii, a spiritului. Și, dintr-o dată, bătrânul învățat cronicar care s-a lăsat condus de gândul bun al scriiturii neamului ne-a devenit mai apropiat, mai plăcut, căci i-am înțeles jertfa și luptele în tot acest process”, a povestit Alina Dragoș pentru Gazeta de Nord Vest.Profesoara a mai informat că nu știe din ce motiv textile lirice li se par elevilor mai inabordabile
„Cu siguranță, cândva în trecutul lor școlar nu au ajuns la esența mesajului poetic (în profunzime) și au asociat orice poezie cu o convenție sau cu ceva artificial, îndepărtat de emoția lor. Îmi dau seama de acest lucru imediat, atunci când un elev nu știe să citească un poem, când o face mecanic, cu intonație inadecvată, cu ritm sacadat, ca și cum nu ar înțelege cuvintele. De aceea le spun mereu: „citiți poezia ca și cum ați vorbi - firesc, autentic”, a precizat Alina Dragoș.
Pe de altă parte, când e vorba de lirica romantică, aceasta a remarct o fugă de textele prea sensibile, considerate siropoase, romanțate. Elevii evită lirismul, poate și din neînțelegere, superficialitate, dar și din teama că ar putea părea ridicoli. Însă cu ajutorul strategiilor și cu puțin efort, profesorii pot ajunge la mintea și la inima lor elevilor.
Elevilor de clasa a-XII-a le plac dezbaterile
Pe lângă dezbateri, elevii de clasa a-XII-a sunt atrași și de procesele literare, contextele în care au și ei șansa să emită judecăți de valoare, deoarece se simt prețuiți, ascultați. Profesoara de la Colegiul Național „Ioan Slavici”, Alina Dragoș a menționat faptul că dintotdeauna, tot ce are fir epic li s-a părut mai abordabil, dar, de fapt, acesta e un aspect superficial. În realitate, elevii sunt adolescenți, liceeni, ei pot percepe orice fel de mesaj artistic, dacă sunt ajutați, ghidați, coordonați.
Astfel, elevi pot fi provocați să caute să salveze un personaj aparent dezagreabil, de exemplu, Ion, eroul lui Liviu Rebreanu, un flăcău obsedat de dorința de a obține cât mai mult pământ, cu orice mijloace, care recurge la viclenie, ticăloșii. Citind fragmentele în care descoperă faptul că e un țăran scăpătat, că încearcă și să-și recupereze demnitatea pierdută a familiei într-o perioadă în care erai valorizat doar în funcție de pământul posedat, elevii privesc și din altă perspectivă întreaga situație. Ajungem astfel să discutăm despre condiția umană, despre alegeri existențiale dificile între „a fi” și „a avea”.
O eroină ca Otilia (personaj călinescian) poate fi privită prin tehnica reflectării poliedrice (a oglinzilor paralele) și astfel ajungem să constatăm că ea pare „o stricată, o dezmățată” pentru personajele feminine ale cărții sau o ingenuă, o fire artistică, altruistă, profundă și matură pentru eroii masculini care se îndrăgostesc de ea. Și, prin extrapolare, vorbim despre gândirea obtuză care ne determină să vedem în celălalt spațiul îngust a ceea ce nouă ne este convenabil.
Reporterii Gazetei de Nord Vest au întrebat-o pe doamna profesoară Alina Dragoș cum reușește să îi atragă pe elevi să învețe operele din programă cu mai mare drag
„Nu știu dacă reușesc întotdeauna să-i atrag; nu am o rețetă a succesului. Extrag fragmente semnificative dintr-un roman, fragmente pe care le citim și le analizăm împreună, proiectez clipuri video cu diverse adaptări, ecranizări, îi provoc la dezbatere, citim din lirica reprezentativă sau ascultăm recitări ale marilor actori și apoi interpretăm (întotdeauna ÎMPREUNĂ) mesajul artistic.
Tot ce știu este că facem lecții interactive. Nimic nu mi se pare mai trist decât să vorbesc singură. De fapt, tu mă cunoști; știi că nici nu stau la catedră, sunt mereu în mijlocul vostru, vă privesc chipurile, ca să înțeleg efectul pe care ora îl are asupra voastră, încerc să vă citesc gândurile și să vă înțeleg ideile. E un spațiu liber al comunicării, în care avem curaj să emitem opinii, fără a ne judeca atunci când greșim. Ca un cerc al încrederii. Predarea prin fascinație este singura care funcționează fără greș. Opera trebuie să le ridice un semn de întrebare și, astfel, încep să manifeste interes.
Dacă o oră e reușită pentru mine, aceasta înseamnă că am discutat mult cu elevii mei, că au pătruns îndărătul cuvintelor, că i-am pus pe gânduri. De fapt, da, uite, acesta e un răspuns: știu că i-am atras atunci când îi văd ieșind în pauză îngândurați în privința ideilor discutate; înseamnă că i-am provocat. Și, da, trimiterea la aspecte din existența noastră reală, în actualitate, e o provocare permanentă pentru mine. Pentru că, dacă rămâi doar în operă, acolo e un spațiu ficțional, plăsmuire a imaginației. Dar dacă vor regăsi valori pe care să le transfere în realitatea imediată, vor fi mult mai impresionați”.
Alina Dragoș nu vrea să le dea sfaturi elevilor deoarece sunt sătui de sfaturi, spune ea, și crede că au devenit blazați în fața atâtor „specialiști” care dețin adevărul absolut.
„Le spun că e un examen complex, că a fost dificil și pentru mine (aici ei se miră cel mai mult), că au nevoie și de un gram de noroc. Îmi doresc pentru ei să învețe, fiecare după puterile lui, și să aibă parte de rezultatele meritate. Să nu cedeze, atunci când li se pare prea mult și prea greu. Totul poate fi depășit cu credință și perseverență. Și, elevilor mei, în loc de orice sfaturi sau pronosticuri, le spun întotdeauna că îi iubesc”, a declarant profesoara.
