Profesoara Livia Mărcan s-a născut la 26 octombrie 1949, în comuna Feleac, judeţul Bistriţa-Năsăud. La o vârstă fragedă, familia s-a mutat în Hunedoara, astfel că, studiile liceale le-a absolvit la Deva. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii "Babeş-Bolyay" din Cluj-Napoca, secţia română-italiană.
În urma finalizării studiilor univeritare, a fost repartizată la Satu Mare, unde a profesat la Şcoala generală nr. 10, iar după 1990, la Liceul CFR. În calitatea sa de cadru didactic, în repetate rânduri şi-a exprimat nemulţumirea în ceea ce priveşte organizarea sistemului de învăţământ, motiv pentru care a fost uneori controversată. Însă, a ignorat răutăţile şi s-a concentrat asupra activităţii sale literare şi publicistice, lăsând astfel, în urma sa, lucrări care fac cinste culturii sătmărene.
A colaborat, de-a lungul timpului la o serie de reviste literare, precum: ”Echinocţiu”, ”Tribuna”, ”Steaua”, ”Poesis”, ”Poezia”, ”Citadela”, ”Mişcarea literară”, ”Nord Literar”, ”Caiete Silvane”, ”Convorbiri literare” şi altele. A avut colaborări şi peste hotare la reviste precum "Destine literare"(Canada), sau "Orizzonti culturali"(Italia).
A publicat o serie de volume de scrieri şi traduceri: ”Gândind fericirea”, ”Vremea în cântec”, ”Pasărea de o clipă”, ”Noaptea Nunţii”, ”Armonii de toamnă”(antologie).
A fost membră a cenaclurilor literare sătmărene "Afirmarea" şi "Cronograf", aducându-şi contribuţia la lansarea unor tineri creatori.
Pentru activitatea sa, a fost răsplătită cu Premiul festivalului Liviu Rebreanu de la Bistriţa, 2016, pentru traducerea în italiană a volumului ”Frumuseţe infinită” (Bellezza infinita), de Victoria Fătu Nalaţiu.
Ne-a parasit într-o tristă zi de februarie 2020, iar colegii ei din cenaclurile literare au fost prezenţi în număr mare pentru a-i aduce un ultim omagiu celei care a marcat, prin prezenţa ei, viaţa literară sătmăreana.
Claudiu Govor
