Tatălui meu, dispărut tragic
şi prea devreme
Ţin minte, tata îmi vorbea despre cai,
Îl aud parcă şi azi, îl aud,
Precum Theocrit în simplul lui grai
Îmi vorbea despre caii din Nord,
despre caii din Sud.
Ţin minte, ce cai avea tata, ce cai,
Mă punea pe cîte unul călare
Şi-o luam, călăreţ - în alai -
Pe un drum, pe un deal, o cărare.
Ţin minte, înhăma tata caii la car,
Îi gătea ca pe caii regeşti
Şi... trap, trap... auzeai prin hotar,
Ori pe Drumul Mujdeni - Călineşti.
Mai opreau caii „La Ţăran”,
la Cabană
Şi veneau pocale cu bere, cu vin,
Iar răcoarea venea şi ea ca o mamă
Peste cai, peste cerul senin...
Dar venit-a ziua cînd tata
şi caii lui suri
Dusu-s-au, s-au tot dus
Pe un drum străjuit de păduri
Şi un deal nemilos i-a ascuns...
