Ion Cristofor, unul dintre poeții remarcabili aiClujului, eseist și comentator literar, s-aînhămat la o temă dificilă, dar extrem de atrăgătoare, aceea de a oferi cititorului de astăzi o Istorie a literaturii de limbă română din Israel (Tel Aviv,Biblioteca ASILR, 2023).
Românii sunt în situația fericită de a beneficia nunumai de scriitori de valoare din țară, ci și de grupal masiv de scriitori de limbă română care s-a stabilit în Israel și care numără peste 200 de condeie diverse, cei mai mulți formându-se și urmându-și studiile în Româna, unde, în urma practicării meseriei de scriitor, n-au putut renunța la această vocație dăruită de Cel de Sus, continuand o să scrie și să viseze în limba română. Au reviste și publicații jurnalistice în limba noastră, au cenacluri literarecare îi adună și-i stimulează, au edituri și posibilități de a se afirma în continuare, și chiar o Asociație a scriitorilor evrei de limba română dinIsrael (ASILR), iar, periodic, ei au ocazia să vină în țară pentru a-șiprezentacărțileși a se confronta cu opiniile cititorilor, criticilor și si mpatizanților. Un rol important în menținerea tradiției „românești” a avut-o dramaturgul Al. Mirodan, care a înființat la Tel Aviv revista Minimum, centru al tuturor acțiunilor și inițiativelor acestora, autor al unui pasionant Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limba română,colecție unică de enciclopedism literar și documentar israelita românesc. Alături de elau continuat să păstreze puterni ce legături cu România, poetul Shaul Carmel sau Shlomo Leibovici-Laiș, cu funcții de conducere în asociațiile lor literare, fapt care a înlesnit cunoașterea reciprocă, lansări de cărți și acțiuni de premiere în țară sau Israel. Pe parcursul aceptor ani, scriitorii de limbă română au întreținut cu scrisul lor publicații ca Viața noastră, Revista mea, Facla magazin, Ultima oră, Pro și contra, Tribuna magazin, Orientexpres, Jurnalul săptămânii, Gazeta românească, Punct, Izvoare etc., unele dispărute între timp dimpreună cu redactorii lor, altele suferind transformări previzibile (revista Minimum a devenit Maximum sub conducerea lui Teșu Solomovici), sau prin infuzia unor noi generații de emigranți, precum Dragoș Nelersa, dotat cu talent și spirit întreprinzător).
Ion Cristofor adună toate aceste date într-o excelentă prefață, care îl propulsează printre cei mai buni specialiști ai noștri în acest domeniu de lucru (a se vedea mai vechile preocupări marcate de patru volumen intitulate Scriitori din Țara Sfântă, precum și medalia guvernamentală Terra Sancta, primită un demult), dovedind constanță, documentație, ingeniozitatea interpretărilor. Toate aceste asunt confirmate de noua sa carte pe care o prezentăm astăzi publicului și carere comandă un proiect așteptat cu mare interes în România și în Israel. Cartea ne prezintă prestația lirică a 48 de poețiși a 6 autori de umorcare s-au manifestat prin volum e și colaborări remarcabile,multe dintre ele citite și comentate în țară. Unii dintre ei descind din vechi familiicare s-au făcut cunoscute în țară (Al. Dominic, Sesto Pals, Sandu David, Liana Maxy etc.), alții s-au făcut cunoăscuți prin cărțile publicate în țară (Elena-Ester-Tacciu, Bianca Marcovici, Tania Lovinescu, Solo Juster) sau prin traduceri (Ion Știubea) etc. În orice caz, scrisul lor ne-a devenit în multe cazuri familiar, fie din publicațiile noastre, fie prin frecventarea criticii literare, ceea ce face ca volumul lui Ion Cristoforsă fie o pledoarie pentru ipostaza scriitorului cu dublă apartenență. Medalioanele care alcătuiesc acest prim volum vorbesc de la sine despre tradițiile scrisului de avangardă românesc, fie de curente și direcții ale tradiționalismului, neoclasicismului româesc și expresionismului românesc, transpus în forme specifice, particularizatoare, care, în cele din urmă, își dobândesc propria lor fizionomie. Cronică apărută în revista LUMINĂ LINĂ (New YORK), nr, 3/2024
Caracterizările lui sunt sintetice, metaforice, dar totdeauna exacte și incitante. Poetul M. Rudich „poartă semnul distinctiv al unei memorii torturate”, poezia lui Andy Ceaușu e de un „ lirism intensreflexiv”, cea a lui Sebastian Costintin despre perfecțiune formală, „fiind dominate de un suveraninst in ct muzical”, Paul Păun seprezintă cu „un discurs prozaic, ironic și desolemnizat”, Vlad Solomon alternează„mimarea unei ținute grave ”cu „gesticulația comică, urmuziană”. Înacest cadru, găsim poeți de toate vârstele, nuanțele, provenid din regiuni românești diferite (chiar de dincolo de Prut), de profesii diferite (oameni de teatru. artiști plastici, gazetari,stomatologi, ingineri etc.), practicando diverse stiluri și moduri diferite de aborda imaginarul. Se știe că, în general, evreu e un ins sentimental, mare iubitor de frumos, ironic și expansiv, gazetar iscoditor, mare iubitor de nouși de tendința unui umanism universalist. De aceea și fețele poezieiexprimate de poeții antologați, se înfățișează cu multiplelelor calități inovative, meritorii pentru partea de racord a acestei poezii la„rădăcinile” lor românești, modului israelit de a concede lumea la acest moment al bătăii de gong XXI și la marea vibrație a lirismului umanist universal.
