Trichineloza: riscuri și măsuri de prevenire în perioada sărbătorilor de iarnă

Trichineloza (cunoscută și ca trichinoză) este o boală infecțioasă determinată de larve ale unor viermi paraziți.

Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită sau produse din carne care conțin larve ale acestor viermi paraziți. Cel mai frecvent, carnea infestată cu larve de Trichinella spp provine de la animale precum: porc, cal, nutrie sau vânat (mistreț, urs). Trichineloza nu se transmite de la om la om. O persoană bolnavă nu transmite boala și nu te poți infecta de la o persoană bolnavă.
La nivel mondial, se înregistrează aproximativ 10.000 de cazuri noi de trichineloză pe an. În 28 de țări din spațiul economic european s-au înregistrat 39 de cazuri noi, în anul 2022, iar la noi în țară, în anul 2023, s-au înregistrat 31 de cazuri noi, în creștere față de anul anterior, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în luna ianuarie, după ce, în perioada sărbătorilor de iarnă,     s-au consumat alimente infestate. La noi, cel mai mare risc de infestare este prin consumul de carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia, nefiind vânduți prin comerț cu amănuntul, în multe cazuri nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.

Persoanele care consumă carne crudă sau gătită insuficient sunt la risc de trichineloză. Chiar și consumul unei cantități mici de carne crudă, cum ar fi gustatul preparatelor din carne pe parcursul prelucrării, poate să pună persoanele la risc. Cârnații, șunca de casă care conțin carne infestată pot determina cazuri de trichineloză. Procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp!

• achiziționați animale de la unități avizate sanitar veterinar


• aprovizionați-vă cu carne și preparate din carne din unități comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar


• trimiteți probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităților sanitar-veterinare, pentru a se efectua examen microscopic și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic


• trimiteți probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităților sanitar-veterinare, pentru a se efectua examen microscopic și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic


• nu gustați carnea, până când nu este complet gătită; procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp


• înaintea gătirii, congelați carnea la o temperatură între –15°C și –25°C, timp de 20-30 de zile, grosimea feliei de carne să nu depășească 15 cm


• gătiți carnea, carnea tocată și vânatul sălbatic, astfel înât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea își schimbă culoarea din roz în bej)


• curățați bine toate ustensilele care ating carnea


• curățați bine mașinile de tocat carne înainte și după folosirea acestora la tocarea cărnii de porc/vânat și curățați toate suprafețele și a intrumentele folosite în această activitate


• spălați-vă bine mâinile după manipularea cărnii crude


• evitați hrănirea animalelor cu carne/resturi/măruntaie/sânge, provenite de la vânat/porc crude, prelucrați termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru animale (de companie/din gospodărie/porci)


• preveniți apariția rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.

Decembrie este luna în care se sacrifică de obicei porci în gospodării, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme.

Metodele de sărare, uscare, afumare sau procesare cu microunde a cărnii nu asigură distrugerea larvelor. Acestea pot fi distruse în cazul înghețării cărnii de porc, timp de aproape trei săptămâni, la o temperatură de minim minus 15 grade Celsius. Larvele se distrug și în cazul prelucrării termice a cărnii la o temperatură de peste plus 70 de grade Celsius.

Înainte de a prepara toba, caltaboșul, sângeretele, cârnații sau alte produse, este necesară realizarea unui examen trichineloscopic pentru a vedea dacă nu cumva carnea este infestată cu Trichinella spp.
 
Manifestarea variază de la forme clinice de boală ușoare la cele cu evoluție gravă spre deces, din cauza complicațiilor cardiovasculare sau neurologice.

Odată ce paraziții sunt ingerați, sucul gastric acid dizolvă capsula protectoare care înconjoară larvele, iar acestea sunt eliberate și tranzitează în intestin, unde se maturizează în viermi adulți și se reproduc. Odată ce pătrund în mușchi, viermii se încapsulează în țesuturile musculare (striate), unde pot trăi o perioadă îndelungată, până la 40 de ani.

Se recomandă prezentarea la medic/spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat/gustat carne de porc/vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puțin trei dintre următoarele simptome:

• febră


• sensibilitate și dureri musculare


• diaree


• edem facial


• hemoragii subconjunctivale, subunghiale și retiniene.

Medicii care emit suspiciunea de trichineloză vor raporta cazurile, conform legislației în vigoare.

Evoluția bolii cuprinde:

• perioadă de incubaţie, cu durată între 2 și 28 zile


• perioada asimptomatică corespunzătoare maturării larvelor ingerate în adulți, la nivelul intestinului subțire


• un stadiu intestinal, manifestat prin greață, diaree însoțită sau nu de febră, disconfort/dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, vărsături, oboseală


• un stadiu de invazie tisulară (în special musculară), corespunzător migrării larvelor nou-formate în sistemul circulator, către musculatura striată; este caracterizat prin mialgii, tumefacţia maselor musculare, edeme periorbitare sau ale feţei, erupţii urticariene, febră 38-40°C, tulburări neuropsihice (cefalee, până la delir, comă), tulburări respiratorii, tulburări cardiace (miocardită cu tahicardie, tulburări de ritm)


• perioadă de convalescenţă, corespunzătoare închistării larvelor în muşchi.

Receptivitatea față de boală este generală, iar imunitatea este de scurtă durată, fiind posibile apoi reîmbolnăvirile.