Ovidiu Suciu (26 decembrie 1936 - 31 martie 2015)
Cum zboară timpul... Iată că luni, 31 martie, s-a împlinit un deceniu de la plecarea dintre noi a celui care a fost ziaristul, poetul, etnologul, omul de cultură Ovidiu Suciu. S-a născut la Săsciori, în județul Alba în 26 decembrie 1936. După absolvirea Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, a urmat Institutul pedagogic de învăţători din Cluj-Napoca, apoi în anul 1964 a absolvit Facultatea de Filologie, tot în capitala Transilvaniei. Venit la Satu Mare, a lucrat în învățământ, scurtă vreme la Biblioteca Județeană Satu Mare şi mulţi ani la Centrul de îndrumare a creației populare. A fost redactor la „Cronica sătmăreană”, încă de la primele numere de la înființarea cotidianului sătmărean (1968), la „Drapelul Roşu” şi la „Gazeta de Nord-Vest”. A fost reporter la Radio București și la TV Samtel Satu Mare. De asemenea, fiind un gazetar deosebit de prolific, a publicat în prestigioasele reviste „Contemporanul”, „Flacăra”, „Familia”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna” etc.
Aria preocupărilor sale a fost foarte vastă, lucru care se reflectă şi în scrierile sale. A realizat numeroase şi valoroase articole de etnografie şi folclor, concentrându-se pe tradiţiile, obiceiurile şi frumuseţile locurilor din zona Oaşului şi Codrului, promovând în acest mod specificul local al judeţului Satu Mare. Şi volumele sale promovează aceste ţinuturi: „Oşenia nu o lăs: culegere de ţâpurituri”, 1969, „Nunta codrenească din judeţul Satu Mare”, 1979, „Drumuri prin Oaş: Reportaje sentimentale, însemnări, interviuri”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989” ş.a. Tot în această sferă se încadrează volumele dedicate unor personalităţi din sfera etnografiei şi folclorului românesc: „Nicolae Sabău: Rapsod al neamului românesc”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, „Un taragot cu suflet: Dumitru Fărcaş”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010.
Preocupat de literatură dar şi de artă plastică, a îngrijit monografii ale confraţilor literaţi sau artişti populari, precum volumele lui Vasile Tarţa, Ioan Bran, „Versuri”, 1977, „Vasile Ionici, monografie”, 1976 sau în colaborare, culegerile şi antologiile „Afirmarea, pagini literare sătmărene”, 1978, „Artişti plastici amatori din Satu Mare” 1980. A publicat numerose evocări, dintre care amintim: „Ioan Bran - un răstignit pe cuvinte” şi „Ioniţă G. Andron sau Poezia Luminii”.
A lăsat moştenire culturii sătmărene o seamă de volume de versuri şi proză: „Singur în faţa nopţii eterne”, Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2010, „Cântec de leagăn pentru lacrima verbului”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2009, „Scrisori de dragoste descoperite într-un scrin”, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010, „Amurg”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, „Sete de rodii; Zidire de sine: Versuri”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, „Scafandru în derivă: Proză scurtă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, precum şi volume de reportaje: „Trecător prin Ţara Făgăduinţei” (Reportaje din SUA) Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, „Gâlceve: Poeme reportaj”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006.
Printre numeroasele sale realizări demn de amintit este şi un „Dicţionar şcolar de etnografie şi folclor”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007, redactat împreună cu fiica sa, Răzvana Suciu.
S-a remarcat şi datorită interviurilor realizate, de pildă în vol. „Nichita Stănescu – Îngerul blond”, a luat un interviu mamei şi surorii poetului (1993), „Carte-autor-coautor” - Interviu realizat cu Tiberiu Bader coautor al lucrării „Dacii liberi de la Medieşu Aurit”, „Graficianul de la «Afirmarea» - O vizită la pensionarul Ioan Rentea”, 1970 ş.a.
A fost şi realizator de filme cu specific etnografic: „Nunta oşenească: ritual şi spectacol”, 2003, „Sâmbra oilor: Tradiţie şi spectacol; Datini, 2003”, „Senine nopţi de iarnă în dulcele colind”, 2003 etc., realizând şi un vast material fotografic „Ţara Oaşului imortalizată pe peliculă”, conţinând clişee foto ale lui Ioniţă G. Andron. O parte din fotografii sunt prezente în albumul „Ţara Oaşului”. Își dorea atât de mult să editeze o revistă de etnografie, căreia îi găsise și un nume frumos, „Lada de zestre”...
Toate volumele menţionate sunt şi rămân valoroase pentru zestrea culturală a judeţului Satu Mare, o mare parte regăsindu-se în patrimoniul Bibliotecii Judeţene Satu Mare, considerăm însă că cele mai importante două lucrări semnate de Ovidiu Suciu sunt: „Drumuri prin Oaş: Reportaje sentimentale, însemnări, interviuri”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989”, conţinând reportaje şi chestionare despre acest ţinut unic în România, precum şi volumul de interviuri „Românii dincolo de sârma ghimpată”, cu referire la Basarabia şi războiul din Transnistria.
La intrarea în Sala de lectură „Gheorghe Bulgăr” a Bibliotecii Județene Satu Mare s-a amenajat o expoziție cu cea mai mare parte a lucrărilor regretatului Ovidiu Suciu. Deşi ne-a lăsat o operă vastă, etnografică şi literară, deşi a fost un autentic om de cultură, harnic, înzestrat cu talent şi dăruire, deşi s-a ridicat valoric mult deasupra unor confraţi ai săi, în ultimii ani a fost lăsat într-o nemeritată umbră. Această (incompletă) evocare a personalităţii şi activităţii omului de cultură Ovidiu Suciu, în zi de tristă amintire, nu poate suplini nicidecum cele fireşti care se impun pentru păstrarea vie a memoriei sale în urbea de pe Someş. Nădăjduim că memoria sa va fi aşezată la locul care i se cuvine de drept!
Memoria binecuvântată şi somn lin, Ovidiu Suciu!
Referințe:
Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români. Autori. Publicaţii periodice.Instituţii. Mari colecţii. Bibliografii. Cronologie, Bucureşti, 2006, p. 841.
George Vulturescu, Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar 1700-2000, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 2000, pp. 225-226.
