În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, joi 3 iulie 2025, la Casa Meșteșugarilor, Satu Mare, a avut loc cea de-a XV- a ediție a Galei de Premerie ,,Luminător al Satelor”.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Roxana Petca- vicepreședinta Consiliului Județean Satu Mare, Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T Satu Mare, și Felician Pop – președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Satu Mare (UZPR)- inițiatorul acestui proiect cultural. Premiile au fost înmânate de către oficialitățile anterior amintite, cât și de către Cătălin Filip – vicepreședintele Consiliului Județean, Godzsa Zsolt – consilier județean, și primarii: Aurel Bojan – comuna Bogdand și Majlát Gábor – comuna Orașu Nou, și alți reprezentanți ai instituțiilor și a asociațiilor culturale prezente.
În programul artistic au evoluat: Grupul Vocal „Suflet românesc” al Asociației Seniorilor Sătmăreni, Dănțăușii din Cuța, Ansamblul de dansuri populare al Organizației Germane de Tineret „Gemeinsam” din Satu Mare, taraful Ansamblului Folcloric „Cununița” – dirijor Emanuel Silaghi și Ștefan Hainal cât și Adrian Lupescu.
Intrată deja în tradiția culturală a Sătmarului, manifestarea ,,Luminătorii Satelor”, unică în țară, răsplătește în fiecare an personalitațile culturale locale care și-au adus contribuția la dezvoltarea spirituală a comunităților din care provin.
Acest eveniment este extrem de relevant pentru conturarea profilului identitar al acestor meleaguri. Sunt evidenţiaţi oamenii care prin eforturile lor au luminat viaţa culturală a comunităţilor din care provin, de a recunoaşte public meritele acestor oameni.
Luminătorii satelor au fost şi vor rămâne modele pentru toţi cei care pot conştientiza utilitatea unor asemenea demersuri culturale.
Judeţul Satu Mare este singurul din ţară care organizează o manifestare de acest gen prin care sunt celebrate valorile culturale şi spirituale de pe întreg cuprinsul judeţului.
Laureații celei de-a XV – a edițiii a Galei „Luminătorii Satelor”
1.Dănțăușii din Cuța: Lucreția Rus, Ioan Rus, Maria Fechete, Nicolae Alexandrescu- localitatea Cuța, comuna Socond
Astăzi avem privilegiul de a aduce un omagiu unei formații care nu doar că păstrează vie o comoară a neamului nostru, dar o și transmite mai departe cu pasiune, dăruire și demnitate: „Danțăușii din Cuța”. Ei sunt păstrători ai tradiției, ambasadori ai culturii locale și purtători ai identității satului Cuța.
Într-o lume care pare să fugă tot mai repede spre uitare și uniformizare, „Danțăușii din Cuța” rămân o ancoră în autentic, o punte între generații și o sursă de mândrie pentru comunitate. Costumele lor, cusute cu migală, și coregrafiile păstrate din bătrâni, reconstituie atmosfera de altădată.
Această formație nu este doar o prezență artistică. Ea este dovada că spiritul viu al satului Cuța trăiește mai departe. Că acești oameni își iubesc rădăcinile. Că tradițiile nu au fost uitate, ci readuse la lumină cu respect și bucurie. Dănțăușii din Cuța sunt prezenți la evenimentele cele mai reprezentative pentru Zona Codrului din județul nostru. Festivalul folclorului codrenesc de la „Oțeloaia”, „Danţu’ la şură” - obicei revigorat cu succes începând cu anul 2006 și de la care nu au lipsit niciodată.
Amintim faptul că, „Dănțăușii din Cuța” au fost vizitați anul trecut de Iosif Ciunterei, cunoscutul realizator al emisiunii cu „Iosif pe coclauri”, și reportajul lor a fost apreciat de sute de mii de spectatori.
Felicitări formației de dansuri „Dănțăușii din Cuța” - Lucreția și Ioan Rus, Maria Fechete, și Nicolae Alexandrescu!
2.Ioan Dezsi - Odoreu
Ioan Dezsi trăiește și muncește la Odoreu, comuna sa natală. Încă din adolescență a intrat în mișcarea culturală locală, constituită în jurul Cenaclului Preludii, al cărui membru marcant a fost, de-a lungul anilor.
Pe lângă talentul său artistic – a compus mai multe melodii, a jucat în piese de teatru – Ioan Dezsi este un poet în adevăratul sens al cuvântului, creațiile sale au fost publicate în revista ”Preludii” a cenaclului cu același nume din Odoreu. Stilul modern, puterea emoției și un fin spirit de observație caracterizează lirica sa juvenilă.
Ioan Dezsi a fost implicat în viața culturală a comunei Odoreu, și a avut mai multe inițiative culturale care s-au manifestat în activități memorabile. A organizat la Odoreu un cenaclu literar al tinerilor creatori, a realizat nenumărate spectacole la care au participat mii de spectatori, fiind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai cenaclului, care a fost timp de decenii întregi un laborator de creație și expresie artistică.
S-a implicat în organizarea spectacolelor aniversare ale Cenaclului Preludii, care a fost înființat la 26 octombrie 1978, și a reunit sute de tineri din comuna Odoreu sub generoasa perspectivă a artei creatoare și interpretative.
Pentru toate aceste rezultate meritorii, Ioan Dezsi este răsplătit astăzi cu onorantul titlu de „Luminător al Satelor”. Felicitări!
3.Maria Finta – localitatea Tur, Negrești Oaș
Maria Finta, meșter popular din Țara Oașului este o păstrătoare neobosită a frumuseții și mândriei portului strămoșesc. De o viață întreagă, Maria Finta din Tur, Negrești Oaș, confecționează costume populare oșenești. Veșmintele ieșite din mâna ei respectă cu sfințenie tradiția populară. Meșteșugul l-a deprins de la părinți, care erau vestiți la rândul lor, pentru dibăcia cu care făceau aceste straie oșenești.
Toți cei care doresc să aibă un costum oșenesc care respectă stilul tradițional, apelează cu încredere la această croitoreasă vestită. Maria Finta este o prezență constantă la târgurile și expozițiile de gen, cum ar fi: Festivalul Folcloric „Zestrea Oașului” – Negrești Oaș, Zilele Orașului Satu Mare, Festivalul Folcloric „Sâmbra Oilor”, expoziții în Franța, în Republica Moldova și multe altele.
4.Lorena Codruța Gîrlă- Foldes - Tășnad
,,Copil al orașului Tășnad” este o prezență mereu activă și implicată în evenimentele culturale ale comunității, reprezentând cu cinste orașul la numeroase concursuri naționale și internaționale.
Veleitățile artistice sunt o moștenire de familie, care i-au fost mereu aproape, au susținut-o și încurajat-o necondiționat și, care i-au insuflat dorința de a păstra și a duce mai departe valorile și tradițiile folclorului românesc și nu numai.
Absolventă a Colegiului de Arte din Baia Mare, respectiv a Academiei Naționale de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, în prezent este coordonatoare și profesoară de canto în cadrul Ansamblurilor folclorice ale Casei de Cultură Tășnad, și dirijorul corului de la Catedrala Ortodoxă Română ,,Adormirea Maicii Domnului” Tășnad.
Pasiunea pe care o pune în desfășurarea activităților cu copiii se reflectă în entuziasmul cu care aceștia participă la fiecare repetiție și eveniment.
Amintim faptul că, mama Lorenei, Nicoleta Foldes a fost distinsă cu acest titlu, de „Luminător al satelor” în anul 2014.
5.Popa Zsolt - Orașu Nou
Popa Zsolt s-a născut în Orașul Nou, într-o comunitate în care portul popular maghiar și cultura tradițională erau tot mai rar prezente în viața de zi cu zi. Cu toate acestea – sau poate chiar din acest motiv – încă din copilărie a admirat comunitatea românească din Oaș, care purta cu mândrie propriul costum popular. Așa a luat naștere în el acea sensibilitate profundă și acel respect pentru tradiție, care au devenit temelia profesiei sale.
De tânăr s-a alăturat lumii dansului popular, iar în cadrul ansamblului Bokréta, nu a fost activ doar pe scenă, ci și în culise. Pe baza unor fotografii de epocă, descrieri și mărturii locale, a reconstruit portul tradițional specific zonei Oașului, contribuind astfel la redobândirea unei identități culturale autentice.
În 2010 a obținut diploma de designer vestimentar la Oradea, iar încă din timpul studiilor s-a dedicat cercetării costumelor populare din întreg Bazinul Carpatic. De peste 15 ani colecționează și reconstituie porturi tradiționale, în paralel cu activitatea sa ca designer contemporan, unde își exprimă viziunea într-un mod unic, adesea nonconformist.
În creațiile sale se întâlnesc tradiția și inovația, pe lângă explorarea valorilor trecutului, el caută mereu răspunsuri la întrebările prezentului. Numele său este legat de numeroase inițiative comunitare, ateliere de creație și proiecte dedicate tinerilor talentați. Zsolt Popa nu doar creează, ci și construiește, educă, formează. El ne arată cum pot prinde din nou viață valorile moștenite: nu doar pe scenă, ci și într-un costum popular minuțios reconstruit. Prin lucrările sale transmite un mesaj esențial: tradiția nu este o relicvă prăfuită, ci o identitate vie, modelabilă și demnă de a fi purtată cu mândrie.
6.Schwäbische Sathmarland: Galiger Florian, Galiger Hanna, Czumbil Edwin Rafael,
Czumbil Eric - Satu Mare
Patru tineri din Satu Mare, care au rădăcini șvăbești, au realizat peste 40 de videoclipuri despre istoria, viața, cultura și tradițiile șvabilor sătmăreni. Ei au creat canalul de YouTube „Schwäbisches Sathmarland”, unde își publică filmele. Ideea proiectului i-a aparținut lui Florian Galiger, membru al ansamblului de dansuri populare al Organizației Germane de Tineret „Gemeinsam” din Satu Mare și elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”.
Florian a crescut într-o familie șvăbească în care tradițiile sunt o parte firească a vieții cotidiene. Încă de mic, a fost fascinat de istorie, mai ales de cea a șvabilor din Satu Mare. I-a molipsit cu entuziasmul său și pe sora sa, Hanna Galiger, precum și pe frații Rafael și Eric Czumbil, care sunt și ei membri activi ai ansamblului „Gemeinsam” și elevi ai aceluiași liceu.
Proiectul lor, intitulat „Schwäbisches Sathmarland”, aduce în prim-plan, printr-o serie de filme, tradițiile, grupurile culturale și evenimentele comunității șvăbești din regiune. Pe canal se regăsesc șase filme documentare dedicate localităților Beltiug, Ardud, Șandra, Căpleni, Moftinu Mare și Carei. În cadrul proiectului au fost realizate și interviuri valoroase cu martori ai vremurilor trecute, care oferă o perspectivă personală asupra transformărilor din viața șvabilor sătmăreni.
În viitor, intenționează să continue proiectul, realizând câte un film pentru fiecare localitate cu populație șvăbească din județul Satu Mare. Implicarea acestor patru tineri este remarcabilă. Cu creativitate, entuziasm și un profund simț al responsabilității față de rădăcinile lor, au creat un proiect cu un impact care va depăși cu mult generația lor.
7.Emanuel Ionuț Silaghi - Satu Mare
S-a născut la data de 22 august 2001 în Satu Mare dar cu rădăcini adânc înfipte în localitatea Solduba, unde își au originile ambii părinți. A crescut cu drag de obiceiurile și tradițiile codrenești. S-a îndrăgostit de ceatără (vioară) de la o vârstă foarte fragedă, i-a pătruns tainele cu pași mici și siguri, ajungând astăzi cel mai reprezentativ ceatarâș al codrenilor.
Este licențiat în muzică - a absolvit Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, specializarea Muzică instrumentală românească-Instrument tradițional VIOARĂ.
A făcut crez din muzica tradițională - cântatul la vioară a devenit sensul vieții lui. A intrat în competiții participând la foarte multe concursuri, de la vârsta de zece ani, întotdeauna situându-se pe podium obținând premiul întâi sau trofeul festivalului, amintim câteva dintre acestea:
-Premiul I la Festivalul național de folclor ˮMUGURELULˮ;
-Premiul I la festivalul național de interpretare vocală și instrumentală ˮFLOAREA DE LOTUSˮ;
-Marele premiu și Trofeul la Festivalul concurs județean ˮDANȚU MÂNÂNȚĂILORˮ;
-Marele premiu și Trofeul la Festivalul internațional de folclor ˮLA FÂNTÂNA DORULUIˮ;
-Premiul I la Festivalul concurs de interpretare instrumentală ˮION PETREUȘˮ;
-Premiul I la Festivalul Național de Folclor ˮSTRUGURELE DE AURˮ și multe alte concursuri.
Din anul 2012 și până în prezent este membru al ansamblului folcloric Cununița, a început ca instrumentist în orchestră sub îndrumarea renumitului Ionică Hainal iar din anul 2017 este conducătorul orchestre. Alături de ansamblu a participat la toate evenimentele organizate -aducând întotdeauna autenticitatea specifică zonei Codrului.
8.Socăcițele din Bogdand
În comuna Bogdand, tradițiile nu doar că trăiesc, ci se transmit cu pasiune din generație în generație. Un rol esențial în acest proces îl au câteva doamne deosebite, care, de-a lungul anilor, s-au dedicat trup și suflet păstrării și promovării patrimoniului cultural local: Nagy Katalin, Sárándi Katalin, Tatár Margit și Sipos Margit.
Aceste doamne sunt adevărate păstrătoare ale tradiției, implicându-se activ în conservarea și transmiterea valorilor materiale și imateriale ale comunității maghiare din Bogdand. Vorbind despre patrimoniul imaterial, ne oprim asupra gastronomiei tradiționale a zonei – cel mai cunoscut preparat culinar este Béles de Bogdand. După cum, îi spune și numele beleșul este pregătit doar în Bogdand, după o rețetă străveche.
Prin participarea la evenimente culturale din județ și din țară, cele patru doamne, mai sus amintite, au demonstrat a fi unele din cele mai valoroase păstrătoare ale patrimoniului cultural din Bogdand. Oriunde au fost invitate, au reprezentat cu demnitate și mândrie tradițiile locale.
Sunt deținătoarele unor valoroasele colecții de textile, textile de interior, elemente de port popular și obiecte tradiționale, cu ajutorul cărora ele duc mai departe povestea comunității.
De la prima lor participare, în anul 2008, la festivalul „Pălincii” organizat la pălincia Zetea, și până în prezent, aceste femei inimoase au reprezentat cu cinste comuna Bogdand. Până în prezent prin participarea la numeroasele manifestări organizate în județ, cum ar fi: Zilele Orașului Satu Mare, Zilele Partium, Târgul meșteșterilor, Festivalul Folcloric codrenesc de la „Oțeloaia”, sărbători ale satului sau evenimente artistice și religioase au reușit să atragă atenția asupra unicității comunității.
Astăzi, chiar dacă vârsta le îndeamnă la mai multă odihnă, ele rămân un model de dăruire și inspirație pentru tânăra generație. Sperăm din suflet că vor exista tineri care să le urmeze exemplul și să ducă mai departe ceea ce ele au construit cu migală și dragoste.
9.Szöcsi Maria Izabela - Pișcolt
În ultimii ani, Szocsi Maria Izabela s-a implicat în organizarea a numeroase programe culturale de care comunitatea romă este mândră. Se subliniează în mod distinct marșul cultural de amploare organizat de Ziua Internațională a Romilor, pe 8 aprilie. Cu această ocazie, s-a celebrat în mod demn unitatea și diversitatea comunității rome. În plus, nu s-a uitat nici de istoria lor, întrucât împreună cu organizația de tineret s-a prezentat o piesă de teatru care a adus în prim-plan istoria romilor.
Un alt eveniment important a fost Ziua Culturală a Romilor, unde s-au așteptat participanții cu preparate tradiționale, concursuri de dans și programe bogate pentru copii. Copiii au avut ocazia să învețe despre meșteșugurile tradiționale, istoria romilor și despre drapelul romilor într-un mod interactiv.
Susținerea tinerelor talente este o preocupare deosebită pentru ea. În fiecare an – inclusiv în acest an – este implicată în organizarea Taberei culturale, educativă și de merit pentru liceeni și studenții rromi, unde pot participa tinerii care au obținut performanțe remarcabile la studii. Tabăra nu doar că le oferă noi experiențe, dar contribuie și la aprofundarea identității lor, întărind sentimentul de apartenență. De asemenea, este implicată în organizarea Concursul de frumusețe al fetelor rome.
În paralel, participă activ la congrese și cursuri de formare continuă, pentru a-și extinde cunoștințele și pentru a putea reprezenta mai eficient interesele comunității rome. Recent a înființat Fundația „Opre Roma”, care are ca scop principal păstrarea și dezvoltarea tradițiilor rome.
Amintim faptul că, bunicul Mariei Socz a fost distins cu acest titlu, de „Luminător al satelor” în anul 2019. Szőcsi Izidor este un cunoscut animator al tradiției romilor din sudul județului Satu Mare, mai precis din comuna Pișcolt.
10.Ungvári Erzsébet - Micula
Născută în mai 1959, în satul Micula, ca primul copil al unei familii simple și harnice, Erzsébet Ungvári este o artistă a acului și a firului, păstrătoare a tradițiilor.
Dragostea pentru această artă a însoțit-o încă din copilărie. A urmat școala primară din satul natal, actuala Școală Generală „Gellért Sándor”, unde a fost eleva renumitului profesor Gellért Sándor. Aici, sub îndrumarea învățătoarei Ilona Bűcs, a făcut primii pași serioși în arta broderiei manuale, învățând cu migală tehnicile tradiționale.
În anii ’90, la inițiativa școlii din Micula, a contribuit la lansarea unei clase de broderie manuală pentru fete, în cadrul cursurilor de ucenicie, de peste două decenii călăuzindu-le elevele sale cu răbdare și dăruire, obținând rezultate semnificative: în fiecare an, elevele sale reprezentau cu cinste județul și câștigau 3-4 premii la Olimpiada Națională de Meșteșuguri Tradiționale, dar cu lucrările făcute de ei au participat și la expoziții internaționale, precum cea de la Tokaj (Ungaria).
În 2003, la inițiativa sa, a luat ființă Asociația Zestrea, care a oferit un cadru organizat și sprijin financiar pentru desfășurarea activităților de meșteșug tradițional.
În ultimii ani, a devenit un pilon important și în cadrul Asociației Borókagyökér, la invitația doamnei Judit Szejke, preluând coordonarea activităților de broderie manuală. Este activă, implicată și mereu în căutare: cercetează modele vechi, le redescoperă și le adaptează pentru vremurile moderne, colaborând cu alți meșteșugari pasionați.
Așa cum ea însăși spune: „Pur și simplu nu te poți opri!” – iar pasiunea sa pentru tradiție, broderie și croșetat este molipsitoare. În ciuda obstacolelor, a mers mai departe cu credință și convingere, fiindcă – după cum afirmă cu smerenie – „Doar Creatorul mă poate opri, dar am încredere că El are multe alte planuri pentru mine.”
