La Satu Mare, ediția a VIII-a a Zilelor Revistei Cronograf a adunat scriitori, poeți, eseiști, artiști și jurnaliști din România, Republica Moldova, Serbia, Germania, Israel și Turcia. A fost o întâlnire de înaltă ținută culturală, care a dovedit că literatura, poezia și arta au puterea de a trece peste granițe și de a apropia suflete. Evenimentul a fost găzduit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consililului Județean Satu Mare dar și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Cenaclului Cronograf.
România – gazdele și prietenii de aproape
Țara gazdă a fost reprezentată de nume importante ale literaturii și jurnalismului:
Robert László, manager cultural, redactor șef al revistei Cronograf cu o viziune modernă asupra dialogului intercultural, gazda acestui minunat eveniment.
Loredana Știrbu, scriitoare, președinta Cenaclului Cronograf și secretar de redacție a revistei Cronograf
Felician Pop, poet și gazetar, președinte al UZPR – filiala Satu Mare;
Cristina Mirela Rus, poetă și publicist- Bistrița.
Zorin Diaconescu, eseist și promotor al literaturii în spațiul digital-Bistrița.
Dorel Cosma, scriitor, jurnalist și președinte al Uniunii Mondiale de Folclor.-Bistrița.
Dana Gagniuc Buzura-Manager al prestigioasei reviste Nord Literar din Baia Mare
Valeria Bilț- profesoară, autoare de cărți și președinta despărțământului AstraTârgu Lăpuș.
Alături de ei, au fost prezenți scriitorii sătmăreni, membri ai cenaclului Cronograf:
Florina Juncu, Cornelia Bălan-Pop, Gheorghe Cormoș, Mariana Cordoș, Elena Bilstrup, Maria Gârmencea, Mihai Sas și Adrian Lupescu – voci distincte care dau identitate literară comunității locale, scriitori care prin deschiderea și felul prin care și-au onorat invitații, au făcut o impresie fantastică asupra tuturor.
Republica Moldova – vocea tradiției vii
Veta Ghimpu Munteanu, redactor-prezentator la Radio Chișinău și membră a Ansamblului „Tălăncuța”, a adus în festival emoția cântecului strămoșesc și forța memoriei colective. Prezența ei a fost dovada că folclorul și literatura respiră din același izvor al identității.
