Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la modificarea legislației pensiilor magistraților, stabilind că legea este constituțională. Decizia vine după cinci amânări succesive și deblochează un subiect aflat în impas de aproape trei luni.
Hotărârea permite aplicarea noilor prevederi adoptate anul trecut, care cresc vârsta de pensionare la 65 de ani și plafonează cuantumul pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
O decizie rapidă, după luni de blocaj
Judecătorii CCR au tranșat problema în aproximativ o oră. Înaintea votului final, a existat o solicitare – formulată de ÎCCJ și susținută de judecătorul Gheorghe Stan – pentru sesizarea Curtea de Justiție a Uniunii Europene în vederea verificării compatibilității modificărilor legislative cu dreptul european.
În final, Curtea a decis să respingă sesizarea și să declare legea constituțională, fără o nouă amânare.
Impactul asupra PNRR și reacția Guvernului
Premierul Ilie Bolojan declara recent, într-un interviu acordat TVR, că speră într-o decizie „în al 12-lea ceas”, avertizând că România riscă să piardă 231 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR privind reforma pensiilor speciale.
Există acum posibilitatea ca Executivul să transmită o notificare către Comisia Europeană privind decizia CCR, iar reprezentanții europeni să reevalueze poziția referitoare la jalonul 215, ceea ce ar putea debloca cererea de plată.
Ce se schimbă concret
Modificările declarate constituționale prevăd:
-
creșterea etapizată, pe parcursul a 15 ani, a vârstei de pensionare a magistraților de la 48–49 de ani la 65 de ani;
-
reducerea cuantumului pensiei de la 80% din ultimul salariu brut la maximum 70% din indemnizația netă.
În prezent, un fost magistrat beneficiază de o pensie echivalentă cu 80% din ultimul salariu brut. Noua formulă schimbă semnificativ baza de calcul și plafonul acordat.
Urmează motivarea și promulgarea
Pentru ca legea să intre în vigoare, este necesară publicarea motivării CCR. Ulterior, actul normativ va ajunge pe masa președintelui României pentru promulgare.
Decizia CCR marchează un moment important în reforma pensiilor speciale, cu implicații majore atât pentru sistemul judiciar, cât și pentru angajamentele financiare asumate de România la nivel european.
