Liderii UE au participat marţi la Bruxelles la un summit informal pentru a analiza rezultatele alegerilor europarlamentare şi a avea o primă discuţie legată de numele politicienilor ce urmează să fie nominalizaţi pentru ocuparea funcţiilor de conducere din UE. Nu a fost nici pe departe un summit liniştit, în special din cauza victoriei euroscepticilor în ţări precum Marea Britanie, Franţa, Belgia, Grecia şi Danemarca. În Franţa, Frontul Naţional a obţinut la alegerile de duminică cele mai multe voturi. În loc să îşi asume eşecul în alegeri, urmare a faptului că socialiştii au ieşit abia pe locul al treilea în ţara sa, preşedintele Francois Holland a declarat că aceste rezultate reflectă neîncrederea în Europa şi teama de declin. În opinia sa, Europa a devenit tot mai greu de înţeles şi are o economie tot mai slabă, iar locurile de muncă, investiţiile şi creşterea economică trebuie să fie prioritare. La summitul informal de la Bruxelles s-a discutat mult, cu puncte de vedere contradictorii despre cine va conduce Europa în următorii cinci ani.
Premierul britanic, David Cameron, după rezultatele slabe ale partidului său - conservatorii au obţinut locul al treilea - a discutat cu omologii săi din Berlin, Dublin, Stockholm, Bratislava şi Riga cerându-le sprijin pentru votul privind şefia Comisiei Europene. El a afirmat că Jean Claude Juncker, fost premier luxemburghez, este un candidat total inacceptabil şi că viziunea sa despre Europa integrată - cu euro ca monedă unică - este departe de ceea ce doreşte opinia publică din UE. Pe de altă parte, cancelarul austriac Werner Faymann, social-democrat, îl susţine la cea mai înaltă funcţie din CE pe candidatul Partidului Popular European, Jean Claude Juncker, argumentând că PPE a câştigat alegerile europene şi va avea 213 deputaţi, faţă de cei 190 ai socialiştilor şi democraţilor. Marţi la Bruxelles s-au făcut estimări conform cărora Martin Schulz, fost preşedinte al PE, ca şi candidatul liberalilor, Guy Verhofstadt, nu pot obţine majoritatea calificată a liderilor UE, iar Juncker nu poate obţine unanimitatea. Între timp a apărut şi un candidat - surpriză: directorul actual al FMI - Christine Lagarde. O decizie în această privinţă va fi luată la următorul Consiliu European din 26-27 iunie. Voicu D. Rusu
